Cuprins
- 1 Studiu de nivel privind ambreiajul 2
- 1.1 Functiunile 2
- 1.2 Solutii constructive 2
- 1.2.1 Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice 2
- 1.2.2 Ambreiajul monodisc cu arc central diafragma 4
- 1.2.3 Ambreiajul semicentrifugal 6
- 1.3 Operatii de intretinere 6
- 1.3.1 Verificarea si reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului 7
- 1.3.2 Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune si parghiile de decuplare 7
- 1.4 Modalitati de reparare 8
- 2 Materiale utilizate la constructia ambreiajelor 9
- 3 Modalitati de deterioare 10
- 4 Calculul ambreiajului 12
- 4.1 Momentul de frecare al ambreiajului 12
- 4.2 Calculul dimensiunilor garniturilor de frecare 12
- 4.3 Calculul presiunii specifice 12
- 4.4 Lucrul mecanic de patinare la pornirea din loc 13
- 4.5 Calculul arcului diafragma 14
- 4.6 Calculul arborelui ambreiajului 14
- 4.7 Calculul elementelor de fixare si ghidare 16
- 4.8 Calculul elementului elastic 16
- 5 Calculul mecanismului de actionare 17
- BIBLIOGRAFIE 19
Extras din proiect
1 Studiu de nivel privind ambreiajul
1.1 Functiunile
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze, reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.
Functiile ambreiajului sunt urmatoarele:
- permite cuplarea treptata a motorului de restul transmisiei, la plecarea de pe loc
- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului a motorului cu transmisia, la schimbarea treptelor de viteze
- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:
- sa permita decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie
- sa decupleze cu eforturi minime din partea conducatorului, fara a se obtine insa o cursa la pedala mai mare de 120-200 mm. Forta la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca 150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze
- partile conduse sa aiba o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri
- sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului
- sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie
- sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea suprafetelor de frecare
- sa amortizeze vibratiile ce se produc in transmisie
- sa aiba o constructie simpla si ieftina
- sa fie cat mai usor de intretinut si de reglat si sa ofere siguranta
Ambreiajele se clasifica dupa urmatoarele principii:
- dupa principiul de functionare, ambreiajele pot fi: mecanice, hidrodinamice, combinate si electromagnetice.
- dupa tipul mecanismului de comanda, ambreiajele pot fi cu comanda: mecanica, hidraulica, pneumatica si electrica.
- dupa modul de realizare a comenzii, ambreiajele pot fi: neautomate si automate.
1.2 Solutii constructive
Pentru proiectarea ambreiajului din tema de proiect se studiaza urmatoarele tipuri de ambreiaje:
- ambreiaj monodisc cu arcuri periferice
- ambreiaj monodisc cu arc central diafragma
- ambreiaj semicentrifugal
1.2.1 Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice
Partile componente ale ambreiajului se grupeaza in: organe conducatoare, organe conduse si mecanismul de comanda.
Organele conducatoare sunt: volantul 2, impreuna cu carcasa 7, discul de presiune 4, arcurile de presiune 10 si parghiile de declupare 6.
Discul de presiune este solidar in rotatie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 10, care realizeaza forta de apasare a suprafetelor de frecare, sunt asezate intre discul de presiune si carcasa ambreiajului Parghiile de debreiere sunt prevazute cu doua puncte de articulatie: unul in discul de presiune si celalalt in carcasa 7.
Organele conduse ale ambreiajului sunt: discul condus 3 si arborele ambreiajului 9. Discul condus este asezat intre volant si discul de presiune, putand sa se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevazut cu caneluri la fel ca si butucul discului. Pe discul condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare.
Mecanismul de comanda se compune din mansonul de debreiere si pedala ambreiajului.
La debreiere se apasa pedala ambreiajului care actioneaza furca de debreiere care impinge mansonul de debreiere spre stanga.
Fig 1.1 Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice
Rulmentul de presiune 8 apasa pe capetele interiore ale parghiilor de declupare, iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulatie de pe carcasa. In felul acesta, parghiile de declupare deplaseaza discul de presiune 4 spre dreapta, comprimand arcurile 10. Deoarece discul condus nu mai este apasat asupra volantului, transmiterea momentului de la motor la cutia de viteze se intrerupe.
La ambreiere ridicand piciorul de pe pedala, furca de debreiere este readusa in pozitia initiala de catre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.
Deoarece asupra capetelor interioare ale parghiilor de declupare nu mai actioneaza rulmentul de presiune, arcurile de presiune se destind si apasa din nou discul de presiune pe discul condus si volant.
In timpul cat ambreiajul este cuplat, intre rulmentul de presiune si capetele interioare ale parghiilor de declupare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajului si in cazul cand garniturile de frecare sunt uzate in limite admise. De asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreiajul este cuplat, reducand prin aceasta uzura lui.
In figura 1.2 este reprezentat ambreiajul monodisc simplu utilizat la automobilele ROMAN echipate cu motoare D-2156 HMN. La acest ambreiaj capetele interioare ale parghiilor de debreiere nu mai sunt actionate direct de rulmentul de presiune, ci prin intermediul inelului de debreiere, montat pe capetele celor sase parghii de debreiere, cu ajutorul unor arcuri.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ambreiaj Pentru Autoturism de Teren.doc