Analiza Activității de Mentenanță în Industria Românească

CAPITOLUL 1

SCHEME ELECTRICE UZUALE

FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

1.1 Ridicarea schemelor cu tensiune variabilă

Schemele cu tensiune variabilă se întrebuinţează în cazurile în care este necesară o reglare a turaţiei în limite foarte largi.

Datorită costului ridicat şi complexităţii, acţionările cu tensiune variabilă se folosesc numai în cazurile bine justificate (poduri transbordoare de minereu, descărcătoare de nave, macarale de mare capacitate pentru şantiere navale) la care problema productivităţii este primordială sau se cere un montaj foarte precis al unor sarcini mari.

Până în prezent s-au impus două sisteme de acţionare cu tensiune variabilă, şi anume:

- sistemul Ward–Leonard cu motoare de curent continuu alimentate de la un grup motor-generator;

- motorul de curent continuu alimentat direct din reţeaua trifazată.

Grupul Ward-Leonard se compune dintr-un motor de antrenare care poate fi un motor asincron sau un motor diesel, care antrenează generatorul de curent continuu, precum şi maşina excitatoare a acestuia.

Generatorul alimentează motorul de curent continuu care are excitaţie separată, alimentată de obicei de maşina excitatoare.

Fenomenul de comutare prin intermediul contactoarelor a circuitului rotoric atrage după sine o scurtă pauză fără curent în care acţionarea este întreruptă.

Această pauză care depinde de timpul de conectare a contactoarelor comutatoare este de circa 100 200 ms.

Pentru toate acţionările în patru cadrane la care pauza fără curent (momentul motorului M = 0) nu deranjează, comutarea circuitului rotoric reprezintă soluţia economică.

Limitarea soluţiei este dată de mărimea contactoarelor şi a pauzei fără curent, pentru curenţi mai mari se recomandă schema antiparalelă din figura 1.1.

La schema antiparalelă impulsurile de amorsare sunt eliberate sau blocate în funcţie de sensul curentului, la comutarea electronică pauza fără curent este foarte mică, de ordinul a 20 ms.

Schema antiparalelă permite rezolvarea oricărei probleme de acţionare din domeniul maşinilor de ridicat, dar soluţia este complicată şi costisitoare.

Fig. 1.1 Schema de acţionare a unui motor de curent

continuu la alimentarea prin tiristoare din reţeaua

trifazată în conectarea antiparalelă

Astfel, pentru acţionarea unei macarale portal pentru şantiere navale cu o capacitate de ridicare de 500 tF, pentru alimentarea celor trei motoare de ridicare principale (două pe căruciorul superior, unul pe căruciorul inferior) de 200kW, se utilizează convertoare inversoare în schema antiparalel fără curenţi de circulaţie interioară, deci când un redresor pe un sens al unui motor funcţionează, celălalt este blocat, comutarea la inversarea curentului în rotor făcându-se electronic într-o pauză de circa 7 ms.

Fiecare unitate este compusă din partea de putere, reglare, logică şi supraveghere.

Funcţionarea tuturor aparatelor este supravegheată permanent.

Toate convertoarele sunt decuplate de reţea prin intermediul unor bobine de şoc care au şi rolul de a împiedica influenţarea reciprocă.

Instalaţia de reglare se compune dintr-o cascadă de reglare de turaţie şi de curent căreia i s-a conectat anterior o instalaţie de poziţionare a sarcinii.

Turaţia necesară este indicată de un indicator de unghi cuplat capacitiv cu maneta controlerului.