Analiza Aparaturii Hidraulice - Proiectarea Tehnologiei de Executie pentru Reper

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Aparaturii Hidraulice - Proiectarea Tehnologiei de Executie pentru Reper.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 104 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Ing. Ovidiu Cican

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CAPITOLUL 1
ECHIPAMENTUL DE REGLARE A PRESIUNII 5
1.1 Supape de blocare 5
1.2 Supape simple de blocare 5
1.3 Supape de blocare cu comandă hidraulică de deblocare 7
1.4 Supape duble de blocare 10
1.5 Supape de umplere 11
1.6 Supape de presiune 13
1.7 Supape de limitare a presiunii 14
1.7.1 Supape de limitare a presiunii nepilotate 14
1.7.2 Supape de limitare a presiunii pilotate 16
1.8 Supapa de cuplare-decuplare 19
1.8.1 Supape de cuplare-decuplare nepilotate 19
1.8.2 Supape de cuplare-decuplare pilotate 20
1.9 Supape de reducere a presiunii 21
1.9.1 Supape de reducere nepilotate 22
CAPITOLUL 2
STUDIU PRIVIND MOTORELE HIDRAULICE ROTATIVE,
LINIARE ŞI OSCILANTE 25
2.1 Pompe şi motoare cu pistonaşe axiale 25
2.2 Calculul forţelor, momentelor şi puterii 27
2.3 Pompe şi motoare cu pistonaşe radiale 29
2.4 Motoare cu plunjere 32
2.5 Motoare cu rulouri 32
2.6 Hidromotoare oscilante 33
2.7 Motoare hidraulice rectilinii 34
2.7.1 Calculul parametrilor hidraulici ai hidromotoarelor rectilinii 35
2.7.2 Elemente constructive ale hidromotoarelor rectilinii 37
CAPITOLUL 3
CALCUL DE PROIECTARE PENTRU UTILAJ DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ 42
3.1. Elaborarea schemei hidraulice de acţionare 44
3.1.1 Diagrama de funcţionare a motoarelor hidraulice 44
3.1.2 Interpretarea diagramei de funcţionare a motoarelor hidraulice 44
3.1.3 Descrierea funcţionării instalaţiei de acţionare 45
Caracteristici tipice 45
3.2 Elaborarea ciclogramei de funcţionare a distribuitoarelor hidraulice 46
3.3. Calculul principalilor parametri, dimensionarea şi alegerea motoarelor hidraulice rotative 47
3.3.1 Calculul parametrilor energetici ai motoarelor hidraulice rotative 47
3.3.2 Calculul principalelor parametri, dimensionarea şi alegerea motoarelor hidraulice liniare 50
3.3.3 Calculul principalelor parametri, dimensionarea şi alegerea motoarelor hidraulice oscilante 55
3.4 Dimensionarea şi alegerea grupului energetic de pompare 57
3.5 Calculul de dimensionare a conductelor hidraulice 59
3.6 Calculul principalilor parametri şi alegerea aparaturii de distribuţie şi reglare 63
3.7 Calculul pierderilor energetice în instalaţie 65
3.8 Calculul randamentului global 70
CAPITOLUL 4
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE A REPERULUI CAPAC
4.1. Desenul de definire a piesei 73
4.2. Intocmirea caietului de sarcini de producţie : 73
4.3. Analizarea desenului de definire a piesei 76
4.3.1. Analiza materialului 76
4.3.1.1.Influenta elementelor de aliere asupra caracteristicilor mecanice ale otelului 77
4.3.2. Tratamente termice recomandata pt OLC35 78
4.3.2.1. Recoacerea pentru imbunatatirea aschiabilitatii(sau recoacerea de inmuiere) 78
4.3.2.2. Calirea martensitica volumica 80
4.3.2.2.1. Medii de incalzire 81
4.3.2.2.2. Medii de calire 82
4.3.2.2.3. Metode de calire martensitica volumica 83
4.3.2.3. Revenirea inalta 84
4.3.2. Analiza suprafetelor 84
4.4. Alegerea semifabricatului 86
4.4.1.Alegerea metodei şi a procedeului de elaborare 86
4.5. Concepţia procesului de prelucrare 89
4.5.1. Identificarea proceseului de prelucrare tip 89
4.5.2. Stabilirea proceselor elementare de prelucrare a entităţilor 89
4.5.3. Alegerea sistemului tehnologic. 89
4.6. Simularea procesului de prelucrare 90
4.7. Pregatirea lansarii in fabricatie 96
4.7.1. Stabilirea regimurilor de aschiere 96
4.7.1.1. Metodologia de calcul a regimului de aschiere 96
4.7.1.2. Regimuri de aschiere la strunjire 97
4.7.1.3. Regimul de aschiere la burghiere 98
4.7.1.4. Regimul de ascheire la filetare 99
4.7.1.5. Regimul de ascheire la rectificare 99
4.7.2. Determinarea timpului de prelucrare 99
4.7.2.1 Calculul timpului de baza si normarea timpului 100
4.7.2.1.1. Normarea timpului la strunjire 100
4.7.2.1.2. Normarea timpului la găurire 101
4.7.2.1.3. Normarea timpului la rectificare 101
4.7.3. Calculul costului final al piesei prelucrate 102

Extras din document

CAPITOLUL 1

ECHIPAMENTUL DE REGLARE A PRESIUNII

Elementele echipamentului de reglare a presiunii poartă denumirea de supape, valve sau ventile. Supapele sunt elemente de comparare a nivelurilor de presiune din sistem, asigurând menţinerea constantă sau reglarea la anumite valori impuse a presiunii de acţionare sau comanda din schema hidraulică.

Din punct de vedere funcţional distingem două mari categorii de supape:

- supape de blocare;

- supape de presiune.

1.1 Supape de blocare

Supapele de blocare mai poartă denumirea de supape de sens unic, antiretur, de reţinere sau unidirecţionale.

Aceste supape asigură transmiterea debitului, într-o singură direcţie, pe conductele pe care se montează.

Sub aspect constructiv, supapele de blocare se întâlnesc în varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bilă sau un taler conic.

Din punct de vedere funcţional, supapele de blocare se clasifică în următoarele categorii:

- supapă simplă de blocare;

- supapă de blocare cu comandă hidraulică de deblocare;

- supapă dublă de blocare;

- supapă de umplere.

1.2 Supape simple de blocare

Aceste supape mai poartă denumirea de supape de traseu. Ele se montează pe conducte, asigurând trecerea unisens a debitului prin acea conductă. Sub aspect constructiv, ele pot fi realizate în variantele cu arc sau fără arc.

Supapele de blocare simple, fără arc, se montează în instalaţiile hidraulice în poziţie verticală.

În figura 1 este prezentată o supapă simplă de blocare, cu arc. Supapa 1 este presată pe scaunul supapei de resortul 2, sprijinit în discul 3, cu ajutorul inelului de siguranţă 4. Agentul motor poate circula doar în sensul în care supapa 1 este ridicată de pe scaunul ei. În sens contrar, dinspre arc spre scaunul supapei, agentul nu poate circula. Sunt prezentate în aceeaşi figură simbolurile acestei supape.

Fig. 1. Supapă de sens unic

De obicei, supapele de traseu se deschid la presiuni de 0,5 3 bari, funcţie de forţa din arc (de dimensiunile arcului şi pretensionarea acestuia).

Supapele de traseu au o foarte largă utilizare. Se prezintă în continuare câteva din principalele utilizări ale acestor supape:

- în combinaţie cu rezistenţele hidraulice (drosele) asigură scurtcircuitarea acestora, realizând funcţia de by-pass. Pot fi scurtcircuitate de asemenea sertăraşe distribuitoare sau filtre în condiţii de colmatare;

- asigură evitarea dezamorsării pompelor, figura 2;

- în combinaţie cu alte elemente ale schemei hidraulice asigură automatizarea ciclului de lucru.

Fig. 2. Evitarea dezamorsării pompei

În figura 3 este dat un exemplu schematic de utilizare a acestor supape, în condiţiile în care debitul trebuie reglat în ambele sensuri de circulaţie ale agentului motor printr-o conductă. În sensul de circulaţie A, agentului motor trece prin S2, D2, conducta b-c, S4. Reglarea debitului se realizează cu droselul D2. Când agentul motor circulă în sensul B, el trece prin S1, D1, b-c, S3, debitul fiind reglat de data aceasta de droselul D1.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Aparaturii Hidraulice - Proiectarea Tehnologiei de Executie pentru Reper.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “Dunãrea de Jos”, GALAŢI FACULTATEA de Mecanica SPECIALIZAREA Tehnologia Constructiilor de Masini