Analiza numerică a sistemelor mecanice

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 3003
Mărime: 228.49KB (arhivat)
Publicat de: Iulian M.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tames Lucian
Reprezinta REZOLVAREA PROBLEMELOR DE REZISTENTA A MATERIALELOR CU AJUTORUL PROGRAMULUI MATLAB.

Extras din proiect

Bara simplu rezemata, cu sarcina uniform distribuita.Bara din figura este incarcata cu o sarcina uniform distribuita,verticala,de sus in jos ,de intensitate p[ N/mm].Forta totala aplicata barei este F=pl, iar reactiunile ,din motive de simetrie, V1=V2=pl/2.

Discretizarea sistemului din figura de mai sus va fi realizată cu ajutorul a zece elemente de tip bară conform celor prezentate în figura de mai jos. De asemenea sunt prezentate şi condiţiile de margine respectic rezemarea structurii precum şi forţele care acţionează asupra sistemului. Se construiesc astfel zece elemente definite astfel:

Sunt prezentate în cele ce urmează fisierele cu datele de intrare necesare

rezolvării problemei.

Definirea nodurilor

Definirea elementelor.

Definirea fortelor.

Definirea rezemării

In cele ce urmează este prezentat programul Matlab pentru rezolvarea problemei prezentate

forta_si_moment.m

%Rezolvarea sistemelor de bare

%versiunea 1

%10.01.2006

%Stefan TABACU

%initializarea sistemului

close all

clear all

%

%Defineste sectiunea

b_sect=5;

h_sect=10;

I_sect=b_sect*h_sect^3/12;

A_sect=b_sect*h_sect;

%Defineste material

E_mat=2.1e5;

%Definirea nodurilor

%incarca datele din fisier

load nodes.dat

%Definirea elementelor

load beams.dat

%definirea fortelor

load force.dat

%definirirea rezemarilor

load dof.dat

%Date despre problema

[n_elems,n1]=size(beams); %Numarul de elemente in problema

[n_noduri,n1]=size(nodes); %Numarul de noduri in problema

%Definirea elementelor - noduri capete, lungime element

%Calculeaza lungimea elementelor;

for ii=1:n_elems

%identifica nodurile fiecarui element

node_1=beams(ii,2); node_2=beams(ii,3);

%identifica coordonatele fiecarui nod

cota_x_node_1=nodes(node_1,2); cota_y_node_1=nodes(node_1,3);

cota_x_node_2=nodes(node_2,2); cota_y_node_2=nodes(node_2,3);

%calculeaza lungimea elementului

lung_elem(ii)=sqrt((cota_x_node_1-cota_x_node_2)^2+(cota_y_node_1-cota_y_node_2)^2);

end

%Modul pentru definirea orientarii elementelor

%Calculeaza cosinul si sinusul

%!!!

%Atentie la alinierea elementelor pentru a putea calcula coret siniul si

%cosinusul. Referinta se considera nodul al cauri numar de ordine este mai

%mare.

for ii=1:n_elems

node_1=beams(ii,2); node_2=beams(ii,3);

cota_x_node_1=nodes(node_1,2); cota_y_node_1=nodes(node_1,3);

cota_x_node_2=nodes(node_2,2); cota_y_node_2=nodes(node_2,3);

alfa(ii)=asin(abs((abs(cota_y_node_2)-abs(cota_y_node_1)))/lung_elem(ii));

addition(ii)=0;

centru_x=cota_x_node_2;centru_y=cota_y_node_2;

if (cota_x_node_1<centru_x) & (cota_y_node_1>centru_y)

addition(ii)=pi/2;

elseif (cota_x_node_1<centru_x) & (cota_y_node_1<centru_y)

addition(ii)= pi;

elseif (cota_x_node_1>centru_x) & (cota_y_node_1<centru_y)

addition(ii)=3*pi/2;

elseif (cota_x_node_1==centru_x) & (cota_y_node_1<centru_y)

addition(ii)=0;

elseif (cota_x_node_1==centru_x) & (cota_y_node_1>centru_y)

addition(ii)=pi;

elseif (cota_y_node_1==centru_y) & (cota_x_node_1>centru_x)

addition(ii)=pi;

end

alfa(ii)=alfa(ii)+addition(ii);

addition_grd(ii)=addition(ii)*180/pi;

alfa_grd(ii)=alfa(ii)*180/pi;

C_(ii)=cos(alfa(ii));S_(ii)=sin(alfa(ii));

end

%alfa(1)=pi/4+pi; alfa(2)=pi/2+pi/2; alfa(3)=0;

%C_(1)=cos(alfa(1));S_(1)=sin(alfa(1));

%C_(2)=cos(alfa(2));S_(2)=sin(alfa(2));

%C_(3)=cos(alfa(3));S_(3)=sin(alfa(3));

%Defineste matricile de rigiditate ale elementelor

for ii=1:n_elems

C_1_1=A_sect*E_mat/lung_elem(ii);

C_1_2=12*E_mat*I_sect/lung_elem(ii)^3;

C_1_3=6*E_mat*I_sect/lung_elem(ii)^2;

C_1_4=4*E_mat*I_sect/lung_elem(ii);

C_1_5=2*E_mat*I_sect/lung_elem(ii);

%matricea de rigiditate in coordonate locale

K_l(:,:,ii)=[C_1_1 0 0 -C_1_1 0 0;

0 C_1_2 C_1_3 0 -C_1_2 C_1_3;

0 C_1_3 C_1_4 0 -C_1_3 C_1_5;

-C_1_1 0 0 C_1_1 0 0;

0 -C_1_2 -C_1_3 0 C_1_2 -C_1_3;

0 C_1_3 C_1_5 0 -C_1_3 C_1_4];

%matricea de transformare

T_l(:,:,ii)=[ C_(ii) S_(ii) 0 0 0 0;

-S_(ii) C_(ii) 0 0 0 0;

0 0 1 0 0 0;

0 0 0 C_(ii) S_(ii) 0;

0 0 0 -S_(ii) C_(ii) 0;

0 0 0 0 0 1];

%matricea de rigiditate in coordonate globale

K_g(:,:)=inv(T_l(:,:,ii))*K_l(:,:,ii)*T_l(:,:,ii);

K_g_ii(:,:,ii)=inv(T_l(:,:,ii))*K_l(:,:,ii)*T_l(:,:,ii);

%K_g(:,:)=K_l(:,:);

%

K_11(:,:,ii)=[K_g(1,1) K_g(1,2) K_g(1,3);

K_g(2,1) K_g(2,2) K_g(2,3);

K_g(3,1) K_g(3,2) K_g(3,3)];

K_12(:,:,ii)=[K_g(1,4) K_g(1,5) K_g(1,6);

K_g(2,4) K_g(2,5) K_g(2,6);

K_g(3,4) K_g(3,5) K_g(3,6)];

K_21(:,:,ii)=[K_g(4,1) K_g(4,2) K_g(4,3);

K_g(5,1) K_g(5,2) K_g(5,3);

K_g(6,1) K_g(6,2) K_g(6,3)];

K_22(:,:,ii)=[K_g(4,4) K_g(4,5) K_g(4,6);

K_g(5,4) K_g(5,5) K_g(5,6);

K_g(6,4) K_g(6,5) K_g(6,6)];

Preview document

Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 1
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 2
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 3
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 4
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 5
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 6
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 7
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 8
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 9
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 10
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 11
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 12
Analiza numerică a sistemelor mecanice - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Analiza Numerica a Sistemelor Mecanice.DOC

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unui Motor Supraalimentat cu Aprindere prin Comprimare

CAP. 1 STUDIUL DE NIVEL AL ACESTUI MOTOR Studiul parametrilor principali ai autovehicolului 4l: Tabelul 1.1 Marca şi Model Nr. cilindri Amplasare...

Calculul și construcția motoarelor cu ardere internă

Si adoptam diferite alte dimensiuni: D = 84 (alezaj) S = 96 (cursa) r = 48 (raza manivelei) Motorul este fabricat de compania Volvo incepand cu...

Elaborarea tehnologiei de fabricație pentru roată dințată conică

ARGUMENT Rolul acestui proiect este acela de a elabora concret tehnologia de fabricare a unei roti dintate conice. Pentru realizarea proiectului...

Motoare cu Ardere Internă

Temă de proiect Proiectarea generală a unui M.A.I. pentru tracțiune rutieră în 4τ, răcit cu lichid, având următoarele caracteristici: -Tip...

Mecanism de ghidare brațe inegale direcție pentru autocamion

MECANISMUL DE GHIDARE • Are rolul de a realiza o legatura corecta a rotilor cu caroseria. • Trebuie sa permita anumite miscari sau sa...

Ecodesign - Automobile

În ultimul secol mașinile și camioanele au fost predominant fabricate dintr-un singur material: oțelul. Nu este greu să iți dai seama și de ce:...

Organizarea lucrărilor de reparație a ambreajului a automobilului Gaz 24

Organizarea procesului de productie si tehnologic pentru reparatia ambreajului 1.1Caracteristica generala Ambreiajul- face parte din transmisia...

Analizatoare de Noxe

Analizator Dozaj Aer-Carburant MEXA-730λ Prezentare produse Original panoul frontal oferă o vizibilitate sporită şi funcţionarea senzor de...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea stării rulmenților cu aplicație în mecatronică

Memoriu justificativ In cadrul fiecarei cercetari desfasurate, indiferent de domeniul la care ne referim, rezultatele obtinute pe cale teoretica...

Modelarea Fenomenelor Termice de Conductibilitate și Convecție cu Aplicații la Schimbul de Căldură între Fluide și Pereți

INTRODUCERE În cadrul transferului de căldură sunt analizate procesele spontane ireversibile în care energia se schimbă între corpuri (sisteme)...

Studiul privind analiza și simularea automobilelor hibride

Introducere Creşterea economică, caracteristică civilizaţiei industriale se bazează pe resurse neregenerabile (petrol, cărbuni, gaze naturale). În...

Vibrații

Scopul principal al lucrării este acela de a analiza nivelele de vibrații, în principal pe vibraţiile cu amplitudini mari, ale conductelor spațiale...

Bazele Proiectării Subansamblurilor Mecanice

OBIECTIVELE Proiectului Işi propune evidenţierea elementelor de bază ale proiectării subansamblurilor mecanice, utilizate la autovehicule rutiere....

Optimizarea tehnologiei de prelucrare a pieselor din clasa bucșe pe strungul cu comandă numerică RN 40-200

Capitolul I PROGRAMAREA NUMERICĂ A MAŞINILOR-UNELTE 1.1 MAŞINA-UNEALTĂ ŞI PROGRAMUL SĂU Scopul unei maşini-unelte este de a prelucra piese prin...

Studierea Performanțelor Dinamice și Calitățile de Stabilitate ale Autovehiculului Dacia Nova 2

Cap.I. Dimensiunile principale ale autovehiculelor În figura 1.1. sunt prezentate principalele dimensiuni geometrice ale automobilului, conform...

Analiza statică a unui suport solicitat termic

INTRODUCERE Activitatea inginerească, în general, are ca finalizare realizarea de obiecte tehnice, care se materializează în urma unor procese de...

Ai nevoie de altceva?