Arhitectură navală - calculul caroiajului și digrama de caroiaj

CAPITOLUL I: Planul de forme

1.1. Consideraţii generale

Planul de forme constituie reprezentarea geometricã a corpului teoretic al navei prin secţionarea acestuia cu trei plane ortogonale denumite astfel:

-planul diametral (secţioneazã nava simetric longitudinal);

-planul transversal al cuplului maestru (secţioneazã nava în dreptul cuplului maestru);

-planul plutirii (coincide cu planul suprafeţei libere a apei liniştite).

Pe lângã planul orizontal de secţionare al plutirii se utilizeazã şi planul de bazã al navei în scopul obţinerii de proiecţii auxiliare.

Se numeşte “cuplu maestru” secţiunea transversalã a navei, de arie maximã. Astfel, planul cuplului maestru va fi planul ce va secţiona nava transversal în dreptul cuplului maestru.

Se numeşte “plan de bazã” planul paralel cu suprafaţa liberã a apei şi care conţine punctul de intersecţie al planelor diametral şi al cuplului maestru.

În urma proiectãrii corpului navei pe cele trei plane mai sus amintite,vor rezulta trei proiecţii denumite, respectiv:

-longitudinal;

-transversal;

-orizontal.

Longitudinalul prezintã secţiuni ale navei determinate de planul diametral şi plane paralele cu acesta ce împart lãţimea maximã a cuplului maestru în pãrţi egale, sau oarecare. Proiecţiile rezultate se vor nota cu cifre romane.

Transversalul prezintã secţiuni ale navei determinate de planul cuplului maestru şi plane transversale ce împart lungimea plutirii de maximã încãrcare (secţiunea determinatã în corpul navei de suprafaţa liberã a apei atunci când nava este încãrcatã la nivelul maxim admisibil) în pãrţi egale, sau oarecare. Secţiunile rezultate se numesc “cuple (coaste) teoretice” şi se proiecteazã pe planul cuplului maestru notându-se cu cifre arabe. Cuplele se vor reprezenta pe jumãtate din motive de simetrie, astfel cuplele dinspre zona pupa se vor reprezenta în stânga urmei planului diametral iar cele dinspre zona prova în dreapta urmei planului diametral.

Orizontalul prezintã secţiuni ale navei determinate de plane orizontale ce împart pescajul navei (distanţa de la plutirea de maximã încãrcare la planul de bazã ) în pãrţi egale (sau inegale). Secţiunile obţinute se numesc “plutiri (linii de apã) ” şi se proiecteazã pe planul de bazã al navei notându-se cu cifre arabe. Sub urma planului diametral se va reprezenta şi curba de balansare a navei.

Pe planşa de desen, longitudinalul se aşeazã în zona stânga-sus iar transversalul în zona dreapta-sus, pe aceeaşi orizontalã cu longitudinalul.

Orizontalul se aşeazã în zona stânga-jos,pe aceeaşi verticalã cu longitudinalul.

Cele trei proiecţii ale navei se reprezintã pe caroiaje cu urmãtoarele dimensiuni:

-caroiajul longitudinalului lungimea egalã cu lungimea plutirii de maximã încãrcare; înãlţimea egalã cu înãlţimea de construcţie a navei (egalã cu cota, în planul cuplului maestru, a punctului de intersecţie al punţii navei cu bordul vrtical )

-caroiajul transversalului lãţimea egalã cu lãţimea maximã a cuplului maestru;înãlţimea egalã cu înãlţimea de construcţie a navei

-caroiajul orizontalului lungimea egalã cu lungimea plutirii de maximã încãrcare; înãlţimea egalã cu lãţimea maximã a cuplului maestru.

Pe desen, longitudinalul este împãrţit, pe orizontalã, în 20 de pãrţi egale de plane de secţiune transversale, iar pe verticalã este împãrţit în 5 pãrţi egale de plane de secţiune orizontale pânã la cota pescajului. Astfel lungimea LCWL va fi împãrţitã în segmente egale de lungime :

λ = LCWL/20

Transversalul este împãrţit pe orizontalã în 6 pãrţi egale de plane de secţiune longitudinale, iar pe verticalã în 5 pãrţi egale de plane de secţiune orizontale pânã la cota pescajului care va fi astfel împãrţit în segmente egale de lungime egalã cu:

t = T/5 ,

Orizontalul este împãrţit pe orizontalã în 20 de pãrţi egale de plane de secţiune transversale, iar pe verticalã în 3 pãrţi egale de plane de secţiune longitudinale. Urmele tuturor planelor de secţionare amintite se traseazã pe desen, pe proiecţiile respective. Pe transversal se mai traseazã şi douã diagonale ce unesc urma intersecţiei planului diametral cu planul plutirii de maximã încãrcare şi extremitãţile inferioare stângã şi dreaptã. Aceste diagonale sunt necesare în vederea trasãrii ulterioare a curbei de balansare.

Pe planşã se traseazã un chenar precum şi un indicator conform normelor de desen tehnic.

Plan de forme prezentat este realizat prin derivarea unuia deja existent nefiind astfel parcursã etapa de proiectare propriu-zisã a navei.