Cuprins
- ARGUMENT pag.4
- CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE DESPRE ANGRENAJE
- 1.1.Caracterizare pag.5
- 1.2.Domeniul de utilizare al angrenajelor pag.5
- 1.3. Clasificări ale roţilor dinţate pag.6
- CAPITOLUL II ROŢI DINŢATE CILINDRICE ŞI CONICE
- 2.1. Generalităţi. Materiale şi tratamente pag.8
- 2.2.Elemente de tehnologie pag. 10
- 2.1. Roţi dinţate cilindrice pag.11
- 2.3.1. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi pag.11
- 2.3.2. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi pag.13
- 2.4. Roţi dinţate conice pag.15
- 2.5.Principalele elemente geometrice ale roţii dinţate şi ale angrenajului pag.17
- CAPITOLUL III ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROŢI DINŢATE
- 3.1. Asamblarea angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice pag.20
- 3.2. Asamblarea angrenajelor cu roţi dinţate conice pag.26
- NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII pag. 28
- BIBLIOGRAFIE pag.34
Extras din proiect
ARGUMENT
Transmisia alcătuită din cel puţin o pereche de roţi dinţate angrenate se numeste angrenaj. In general, prin angrenaj se transmit puteri şi mişcări de rotaţie între doi arbori, sau în unele cazuri, numai mişcarea de rotaţie (de exemplu:angrenajul de reglaj).
Roţile dinţate sunt organe de maşini care au la periferia lor dinţi dispuşi în mod regulat pe suprafeţele teoretice numite suprafeţe de rostogolire. Dantura reprezintă o suprafaţă profilată,constituită dintr-o succesiune de goluri şi dinţi dispusă pe suprafaţa periferică a unei roţi de transmisie. În angrenare,dinţii unei roţi pătrund în golurile dintre dinţii celeilalte roţi.
Se numesc roţi dintate, roţile care au pe periferia lor o serie de ridicături de aceeaşi forma şi mărime, numite dinţii sau dantura roţii. Dinţii sunt separaţi între ei prin goluri, în care intră dinţii roţii pereche.
Asamblarea angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice presupune realizarea următoarelor operaţii principale pregătirea roţilor, a arborilor şi a carcaselor în care se montează; asamblarea roţii pe arbore ; verificarea angrenării Angrenajele cu roţi dinţate conice se folosesc la transmiterea mişcării şi puterii între doi arbori concurenţi, care fac între ei un anumit unghi. In majoritatea cazurilor, unghiul dintre axele arborilor este de 90°.
La asamblarea unui angrenaj cu roţi dinţate conice, ambele roţi trebuie aşezate astfel încât vârfurile conurilor să se găsească într-un punct, iar generatoarele conurile de rulare să coincidă. Realizarea acestei aşezări constituie re¬glarea angrenării roţilor dinţate conice.
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE ANGRENAJE
1.Caracterizare
Angrenajul este mecanismul format din două roţi dinţate, care transmite – prin intermediul dinţilor aflaţi succesiv şi continuu în contact (angrenare) – mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune între cei doi arbori.
Angrenajele au o largă utilizare în transmisiile mecanice, datorită avantajelor pe care le prezintă:
- raport de transmitere constant; siguranţă în exploatare;
- durabilitate ridicată; randament ridicat; gabarit redus;
- posibilitatea utilizării pentru un domeniu larg de puteri, viteze şi rapoarte de transmitere.
Ca dezavantaje, se pot menţiona: precizii mari de execuţie şi montaj; tehnologie complicată; zgomot şi vibraţii în funcţionare.
Un angrenaj este constituit din:
- roata dintata conducatoare;
- roata dintata condusa;
- arbore conducator;
- arbore condus
1.2. Domeniul de utilizare al angrenajelor
Caracteristici:
- garantează siguranţa în exploatare la turaţii mari;
- în funcţionare se manifestă zgomot proporţional cu turaţia;
- raportul de transmisie este constant;
- se utilizează la mecanisme de precizie;
- se execută într-o gamă dimensională largă;
- poate transmite o gamă largă de puteri şi de turaţii.
1.3.Clasificarea angrenajelor se realizează după cum urmează:
- după poziţia relativă a axelor de rotaţie:
- angrenaje cu axe paralele (fig.1, a, b,d, e);
- angrenaje cu axe concurente (fig.2);
- angrenaje cu axe încrucişate (fig.3);
- după forma roţilor componente:
- angrenaje cilindrice (fig.1, a, b, d, e);
- angrenaje conice (fig.2);
- angrenaje hiperboloidale (elicoidale – fig.3, a; melcate – fig.1.3, b; hipoide – fig.1.3, c); în fig.1.1, c este prezentat angrenajul roată – cremalieră;
- după tipul angrenării:
- angrenaje exterioare (fig.1, a, d, e);
- angrenaje interiorare (fig.1,b);
Fig. 1. Clasificarea angrenajelor
Fig.2. Clasificarea angrenajelor
Fig.3. Clasificarea angrenajelor
- după direcţia dinţilor::
- angrenaje cu dantură dreaptă (fig.1, a, b şi 2, a); angrenaje cu dantură
înclinată (fig.1, d şi 2, b);
- angrenaje cu dantură curbă (fig.2, c şi 3, c);
- angrenaje cu dantură în V (fig.1, e);
- după forma profilului dinţilor :
- profil evolventic;
- profil cicloidal;
- profil în arc de cerc;
- după posibilităţile de mişcare a axelor roţilor :
- cu axe fixe;
- cu axe mobile (planetare).
Domeniile de folosire ale angrenajelor sunt foarte diverse, acestea întâlnindu-se în reductoare şi multiplicatoare de turaţie, cutii de viteze, diferenţiale etc.
CAPITOLUL II
ROŢI DINŢATE CARACTERIZARE. ROL FUNCŢIONAL
1. Generalităţi. Materiale şi tratamente
Se numesc roţi dintate, roţile care au pe periferia lor o serie de ridicături de aceeaşi forma şi mărime, numite dinţii sau dantura roţii. Dinţii sunt separaţi între ei prin goluri, în care intră dinţii roţii pereche. Transmisia alcătuită din cel puţin o pereche de roţi dinţate angrenate se numeste angrenaj.In general, prin angrenaj se transmit puteri şi mişcări de rotaţie între doi arbori, sau în unele cazuri, numai mişcarea de rotaţie (de exemplu:angrenajul de reglaj). Transmiterea mişcării şi puterii de la roata conducătoare 1 la roata condusă 2 se face prin forţa de apăsare Nd a dintelui roţii 1 (fixată pe arborele conducător 3) pe dintele roţii 2 (fixată pe arborele condus 4) ; apăsarea merge succesiv de la dinte la dinte în tot timpul rotirii, deoarece dinţii ambelor roţi se întrepătrund.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asamblarea Angrenajelor cu Roti Dintate.doc