Automobilul

Memoriu introductiv

Automobilul este un vehicul rutier , carosat si suspendat elastic pe cel puţin trei roti care se deplasează prin mijloace de propulasatie proprii in diferite condiţii de teren – destinat transportului direct sau prin tractoare al unor incarcaturi ce pot fi bunuri , persoane , etc.

Apariţia primelor automobile este strâns legata de descoperirea si perfecţiunea maşinii cu abur si al motorului cu ardere interna. Primele automobile au apărut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu un motor cu abur , iar spre sfârşitul secolului , motorul cu abur începe sa fie înlocuit cu motorul cu ardere interna. Aceste automobile erau prevăzute cu roti fara pneuri , aveau o transmisie simpla , masa mare , iar viteza de deplasare foarte redusa. Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor.

In secolul nostru începe folosirea roţilor cu pneuri , s-a perfecţionat motorul cu ardere interna si transmisie , au crescut vitezele de deplasare si s-a diversificat continuu construcţia automobilului .

După cel de-al doilea război mondial se produce un salt calitativ important in perfecţionarea si modernizarea automobilelor , acordându-se atenţie deosebita si economicităţii , siguranţei circulaţiei si reducerea masei proprii.

Precursorii romani se remarca prin contribuţii originale la dezvoltarea si perfecţionarea automobilului modern.

In anul 1880 Dumitru Vasescu , student la Paris , realizează un automobil original acţionat cu abur .

Primul automobil aerodinamic a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel Persu. Autoturismul , fara diferenţial si cu motorul in spate , a fost brevetat in mai multe tari.

Traian Vuia a brevetat in anul 1930 un automobil propulsat cu ajutorul generatorului cu abur Vuia.

După cel de-al doilea război mondial , in tara noastră au fost realizate de către unii ingineri si tehnicieni talentaţi un număr de câteva automobile prototip la care soluţiile utilizate in ce priveşte motorul , transmisia si caroseria s-au situat pe acelaşi plan cu automobilele străine de atunci , de aceeaşi capacitate cilindrica.

Dintre aceste realizări pot fi amintite microautoturismele realizate intre anii 1945-1947 la Uzinele I.R.A. din Braşov si echipate cu motoare in doi timpi.

In anul 1953 , începe la Braşov fabricarea autoturismului SR-101 cu sarcina utila de 4 t , echipat cu un motor cu aprindere prin scânteie in patru timpi cu sase cilindri verticali in linie.

Tot la Întreprinderea de autocamioane Braşov s-a trecut la fabricarea autocamioanelor din familia Carpaţi (cu sarcina utila de 3 t) si Bucegi (cu sarcina utila de 5 tone) echipate cu motorul SR-211 , cu 8 cilindri in V la 90˚ si cu aprindere prin scânteie.

In anul 1970 , Întreprinderea de Autocamioane (in prezent ROMAN SA) din Braşov a început fabricarea autocamioanelor DAC si ROMAN cu sarcina utila de 8 si 10 t , echipate cu Motor D 790-05 (cu aprindere prin compresie cu sase cilindri in linie) si o mare diversitate la autocamioane cu sarcina utila de 10-27 t, echipate cu motor D2156HMN 8(cu aprindere prin compresie cu sase cilindri in linie , inclinati la 40˚).

La Societatea Comerciala ROCAR SA din Bucureşti (fosta Întreprindere Autobuzul) se produc autoutilitare si autobuze destinate transportului urban si interurban.

Autoturisme de teren se produc la Societatea ARO SA din Câmpulung Muscel. In prezent se fabrica autoturismele ARO-24 echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie (L25) sau cu aprindere prin compresie (D-127 , L-27 etc.).

La Societatea Comerciala Autoturismele Dacia SA din Pitesti-Colibasi începând din anul 1970, paralel cu construcţia autoturismului Dacia-1100 a intrat in producţia de serie autoturismul Dacia 1300 având un motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindri , care pe parcurs a fost modernizat si diversificat (Dacia 1310 , Dacia 1410 ,Liberta 1325 si Dacia 1600). In prezent se fabrica autoturismul Dacia Nova cu o linie moderna având un motor, dispus transversal, cu patru cilindri in linie.

La Societatea comerciala „Olcit” SA din Craiova s-au produs autoturismele „Olcit Special”(echipat cu un motor cu doi cilindri orizontali , opuşi , răcit cu aer) si „Olcit Club”(prevăzut cu un motor asemănător dar cu 4 cilindri).

Începând din 1996 la Întreprinderea DAEWOO AUTOMOBILE din Craiova se fabrica autoturismul Cielo , cu o linie moderna si un consum redus de combustibil echipat cu un motor cu 4 cilindri in linie.

Partile principale ale autoturismului sunt : motorul , şasiul si caroseria.

Motorul constituie instalaţia energetica proprie , care transforma energia chimica a combustibilului folosit , in energie mecanica si se transmite la rotile motoare ale automobilului , asigurându-se astfel deplasarea acestuia. Motorul este alcătuit din mecanismul motor si sistemele si instalaţiile auxiliare.

Mecanismul motor este format din organe fixe (blocul cilindrilor , chiulasa si carterul) si organe mobile (pistonul , segmentii , blocul , biela , arborele cotit si volantul).

Sistemele si instalaţiile auxiliare ale motorului sunt : instalaţia de alimentare , mecanismul de distribuţie , instalaţia de aprindere (la motoarele cu aprindere prin scânteie) , instalaţia de ungere , instalaţia de răcire , sistemul de pornire si aparatura pentru controlul funcţionarii.

Şasiul este compus din : grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile motoare(transmisia) , sistemele de conducere , organele de susţinere si propulsie si instalaţiile auxiliare.

Transmisia are rolul de a transmite , modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale automobilului.

Partile componente ale transmisiei automobilelor sunt : ambreajul , cutia de viteze , transmisia cardanica , transmisia principala , diferenţialul ,arbori planetari si transmisia finala.

Ambreajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei , la pornire , precum si , in timpul mersului la schimbarea treptelor cutiei de viteze.

Cutia de viteze are rol de a realiza modificarea forţei de tracţiune , respectiv viteza , in raport cu valoarea rezistentelor la înaintare , precum si de a permite mersul înapoi , fara a inversa sensul de rotaţie al motorului , si staţionarea îndelungata cu motorul in funcţiune.

• Transmisia cardanica serveşte la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la transmisia principala , care au axele geometrice ale arborilor aşezate sub un unghi variabil datorita oscilaţiilor suspensiei.

• Transmisia principala are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia cardanica , situata in planul longitudinal al automobilului la diferenţial si arbori planetari situaţi intr-un plan transversal ; transmisia principala măreşte in acelaşi timp momentul motor.

• Diferenţialul da posibilitatea roţilor motoare ale aceleiaşi punţi , in viraje sa patrunda drumuri de lungimi diferite.

• Arborii planetari transmit momentul motor de la diferenţial la motoare.

• Transmisia finala serveşte la mărirea raportului total de transmitere.

Sistemele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit , in condiţii de siguranţa ; se compun din mecanismul de direcţie si sistemele de frânare.

Mecanismul de direcţie serveşte la schimbarea direcţiei de mers a automobilului prin schimbarea planului roţilor de direcţie in raport cu planul longitudinal al automobilului.

• Sistemele de frânare servesc la reducerea vitezei automobilului după dorinţa conducătorului , sau chiar la oprire , precum si la imobilizarea lui in timpul parcării pe un drum orizontal sau pe o panta.

Organele de susţinere si propulsie cuprind : cadrul , carterele punţilor rotile(componente ale automobilelor) si suspensia.

• Cadrul constituie suportul pe care se montează organele si mecanismele componente ale automobilelor.

• Sistemul de propulsie transforma de rotaţie in mişcare de translaţie si ajuta ca automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol.

• Suspensia transforma şocurile in oscilaţii cu amplitudine si frecventa suportabile de către calatori si amortizează oscilaţiile , evitând fenomenul de rezonanta .