Autoturism de teren, MAC, 84kW 3900 rpm

1. Studiu de nivel

1.1. Definiție

Sistemul de frînare este unul dintre cele mai importante sisteme ale

autovehiculului, rolul acestuia fiind acela de a asigura o reducere, parțială sau totală,

a vitezei de deplasare a autovehiculului. Datorită acestui fapt securitatea activă a

autovehicului și viteza maximă de exploatare sunt strâns legate de acest sistem.

În timpul procesului de frânare o parte din energia cinetică acumulată de

autovehicul se transformă în energie termică, iar o altă parte se consumă pentru

învingerea rezistențelor la înaintare.

1.2. Rolul și condițiile de proiectare

Rolurile sistemului de frânare sunt:

a. Reducerea vitezei de deplasare, sau oprirea acestuia, cu o deviere cât

mai reudusă a traiectoriei,

b. imobilizeaza automobilul pe perioada staționării

Condiții de proiectare

a. să asigure stabilitatea automobilului în timpul frânării;

b. să fie capabile de anumite decelerații impuse;

c. funcționarea să fie silențioasă;

d. să asigure evacuarea căldurii care ia naștere în timpul frânării;

e. să realizeze distribuția corectă a efortului de frânare la punți;

f. să nu necesite efort prea mare pentru acționare;

g. frânarea să nu fie influențată de denivelările drumului și de virarea

automobilului;

h. fiabilitate ridicată;

i. frânarea să fie progresivă, fără șocuri;

j. reglarea jocurilor să se facă cât mai rar și comod sau chiar automat; 5

k. intrarea rapidă în fricțiune;

l. să aibă o construcție simplă și ieftină.

m. forța de frânare să acționeze în ambele sensuri de mișcare ale

automobilului;

1.3. Soluții constructive

1.3.1. Frânele cu saboți

1.3.1.1. Frâna Simplex

Frâna simplex are în componență un sabot primar și unul secundar care pot fi

articulați sau flotanți. În figura 1.1 se prezintă construcția unei frâne simplex la care

saboții 13 și 14 sunt articulați la capătul de jos în bolțurile 4, fixate pe talerul 6 și

strânse cu piulițele 7. Tot de taler este fixat și cilindrul receptor 17 prevăzut cu arcul

18. Garnitura de frecare a sabotului 13 are o lungime mai mare decât a sabotului 14

pentru a se obține o uzură uniformă. Jocul la partea superioară se reglează cu

excentricele 3, prevăzute cu bolțurile 8, pe care se află arcurile 9 pentru fixarea

excentricelor în diferite poziții. Arcul 16 menține saboții sprijiniți pe excentricele 3.

La partea inferioară saboții sunt prevăzuți cu bucșele excentrice 5, montate pe

bolțurile 4, servind la reglarea jocului dintre saboți și tambur la partea inferioară.

Fiecare sabot este asigurat să nu se deplaseze lateral cu ajutorul arcului 11, strâns sub

șaiba 12 de prezonul 10 fixat pe taler.

Mecanismul de acționare pentru frâna de staționare este compus din levierul 2 articulat

în punctul 19, tija 1 și cablul de acționare 15

Fig. 1.1 Construcția frânei simplex

1.3.1.2. . Frâna Duplex

Frâna duplex are în componență doi saboți primari independenți care pot fi articulați

sau flotanți. Prin dispunerea saboților astfel încât ambii să lucreze ca saboți primari,

momentul de frânare crește mult.

În cazul în care saboții sunt primari pentru ambele sensuri de rotație ale tamburului,

frâna poartă denumirea de duo-duplex. Acest tip de frână prezintă avantajul unei

eficacități ridicate atât la mersul înainte cât și la mersul înapoi.

În figura 1.2 se prezintă construcția unei frâne duplex cu saboți articulați. Poziția

sabotului pe taler este asigurată în afară de articulația de pe bolțul 10, cu ajutorul

tamponului 11, bolțului 6, șaibelor 3 și 5 și arcului 4. Reglarea jocului dintre sabot și

tambur se face la ambele capete ale sboților. La capătul dinspre cilindru, reglarea

jocului 8 se face prin excentricele 16, iar la capătul articulat prin bucșa excentrică 13

care se rotește împreună cu bolțul 10.