Cuprins
OBIECTIVELE DISCIPLINEI 3
1. PROCESUL DE PROIECTARE IN INGINERIA MECANICA 4
1.1. DEFINIŢII ŞI TENDINŢE 4
1.2. METODICA PROIECTĂRII 4
1.3. CORELAŢIA PROIECTARE - CALITATE 5
1.4. OPTIMIZAREA (ASISTATĂ) A ACTIVITĂŢII DE PROIECTARE 6
2. NOTIUNI DE TEORIA SISTEMELOR 7
2.1 NOTIUNEA DE SISTEM 7
2.2 NOŢIUNI PRIMARE DESPRE TEORIA SISTEMELOR (TS) 8
2.3 NOŢIUNEA DE SISTEM AUTOMAT 10
2.4 STRUCTURI DE SISTEME AUTOMATE SI ELEMENTE COMPONENTE 10
2.5 CLASIFICAREA SISTEMELOR 11
2.7 SEMNALE 13
2.7.1 Generalitati 13
2.7.2 Tipuri de semnale 14
2.7.3 Semnale de proba (standard) 16
3. BLOCURI DE BAZĂ PENTRU MODELAREA SISTEMELOR IN INGINERIE 22
3.1 OBIECTIVE 22
3.2. COMPONENTE ELECTRICE 22
3.2.1.Conceptele de tensiune electrică şi curent electric 22
3.2.2. Conceptele de lucru electric, putere şi energie în sistemele electrice. 24
Rezistenţa electrică 25
Condensatorul 26
Inductorul 28
IMPORTANT DE REŢINUT 29
3.3. IMPEDANŢA ŞI DIAGRAMELE BLOC OPERAŢIONALE 30
3.3.1 Impedanţa 30
3.3.2 DIAGRAME BLOC OPERAŢIONALE 31
3.3 COMPONENTE MECANICE ÎN MIŞCARE DE TRANSLAŢIE (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
3.3.1 Conceptele de mişcare şi de forţă (în faza de editare) 33
3.3.2 Amortizorul mecanic (în faza de editare) 33
3.3.3 Masa în mişcare de translaţie (în faza de editare) 33
3.3.4 Resortul elicoidal (în faza de editare) 33
3.4 ANALOGII ÎNTRE ELEMENTELE ELECTRICE ŞI CELE MECANICE (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
3.5 COMPONENTE MECANICE ÎN MIŞCARE DE ROTAŢIE (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
3.5.1 Elemente mecanice în mişcare de rotaţie (în faza de editare) 33
3.5.2 Amortizorul cu elemente în mişcare de rotaţie (în faza de editare) 33
3.5.3 Masa în mişcare de rotaţie (în faza de editare) 33
3.5.4 Resortul elicoidal cu elemente în mişcare de rotaţie (în faza de editare) 33
3.6 COMPONENTE FLUIDICE (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
3.7 COMPONENTE TERMICE (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
3.8 ANALOGII (ÎN FAZA DE EDITARE) 33
4. MODELAREA ŞI SIMULAREA SUBANSAMBLURILOR MECANICE ÎN SIMULINK 34
4.1. RULAREA UNUI MODEL SIMULINK DEMONSTRATIV 34
Descrierea modelului 35
Alte demonstraţii 36
4.2. CREAREA MODELELOR SIMULINK 36
4.3. RULAREA SIMULĂRILOR ÎN SIMULINK 41
5. MODELAREA SISTEMELOR DE INJECŢIE 44
5.1 POSIBILITĂŢI DE SIMULARE A SISTEMELOR DE INJECŢIE 44
5.2 STUDIUL PRIN SIMULARE A UNOR PARAMETRII AI INJECŢIEI 45
5.3 CONCLUZII. 49
6. EXEMPLU DE PROIECTARE FUNCŢIONALĂ 1– AMBREIAJ MECANIC 50
6.1 EXEMPLU DE PROIECTARE DIMENSIONALĂ (CONVENŢIONAL) 50
Alegerea tipului constructiv 50
Alegerea valorilor principalilor parametri constructivi şi de funcţionare 50
Dimensionarea suprafeţelor de frecare 51
Calculul părţii conducătoare 52
Calculul părţii conduse 54
6.2 PROIECTAREA FUNCŢIONALĂ A AMBREIAJULUI MECANIC UTILIZÂND SIMULINK 55
7. EXEMPLU DE PROIECTARE FUNCŢIONALĂ 2 – SUSPENSIE 63
7.1 PROIECTARE FUNCŢIONALĂ ÎN AMESIM 63
8. EXEMPLU DE PROIECTARE FUNCŢIONALĂ 3. MODELAREA CU ADVISOR (ADVANCED VEHICLE SIMULATOR) 85
9 OPTIMIZAREA PARAMETRILOR DE PROIECTARE AI UNOR SUBANSAMBLURI PRIN SIMULAREA PARAMETRICĂ A PARCURGERII UNUI CICLU TRANZITORIU, DE CĂTRE UN AUTOVEHICUL, FOLOSIND ADVISOR 2002. 97
BIBLIOGRAFIE 107
Extras din document
OBIECTIVELE Proiectului
Işi propune evidenţierea elementelor de bază ale proiectării subansamblurilor mecanice, utilizate la autovehicule rutiere. Principiile proiectării de bază sunt corelate direct cu funcţiile respectivelor subansamburi specifice. Un obiectiv important este legat de sublinierea caracteristicilor eterogene ale funcţiilor diverselor subansambluri, mecanice cel puţin la origine.
Lucrările de aplicaţii şi proiectele au drept scop prezentarea construcţiei, a modului de funcţionare şi de reglare a subansamblurilor prezentate la curs.
1. Procesul de proiectare in ingineria mecanica
1.1. Definiţii şi tendinţe
Activitatea de proiectare - totalitatea activităţilor de pregătire a transpunerii în realitate, printr-o tehnologie de execuţie adecvată, a unor idei, principii, teme, în vederea satisfacerii cerinţelor beneficiarilor/utilizatorilor.
Tendinţe în evoluţia unor parametri de calitate şi performanţă cu caracter general:
- creşterea gradului de complexitate cantitativă şi calitativă a maşinilor şi sistemelor;
- necesitatea asigurării unor parametri funcţionali optimi (forţe, presiuni, turaţii, temperaturi, precizie) în scopul reducerii consumului de combustibil, a pierderilor energetice, greutăţii şi dimensiunilor;
- elaborarea şi utilizarea unor materiale noi, cu caracteristici superioare de rezistenţă şi prelucrabilitate, forme noi de semifabricate, profile, formate, spume, composite, materiale cu memoria formei;
- utilizarea metodelor moderne de analiză şi calcul, cu aprecieri realiste şi probabiliste în comportarea sistemelor;
- utilizarea unor tehnologii de mare productivitate şi precizie, monitorizarea acestora, dezvoltarea microtehnologiilor şi nonotehnologiilor;
- tipizarea şi standardizarea componentelor maşinilor, cu diversificare prin compunere de elemente tipizate;
- utilizarea unor sisteme governor pentru monitorizarea parametrilor funcţionali;
- proiectare estetică, ergonomică şi ecologică.
1.2. Metodica proiectării
Presupune, în general, parcurgerea următoarelor secvenţe:
Identificarea necesităţii
Definirea obiectivelor proiectului
Concepţia structurală a proiectului Schiţe preliminare
Mecanismul de funcţionare cinematic şi dinamic al componentelor Modelare. Proceduri de asamblare
Întocmirea desenului de ansamblu şi a desenelor de execuţie
Analiza eficienţei şi performanţelor obiectivului
Analiza economică. Analiza valorii
Execuţie prototip. Teste preliminare Finalizare proiect. Lansare în producţie
Fig. 1.1. Etapele activităţii de proiectare.
1.3. Corelaţia proiectare - calitate
Calitatea - gradul de utilitate socială a unui produs, măsura în care acesta, prin ansamblul caracteristicilor sale - fizice, funcţionale, modul de prezentare, preţul, prestigiul firmei producătoare, servicii după vânzare - satisface nevoile pentru care a fost creat şi respectă restricţiile impuse de interesele generale ale societăţii privind eficienţa social - economică, protecţia mediului social şi natural.
Calitatea proiectată - măsura în care produsul proiectat satisface în totalitate cerinţele beneficiarului şi oferă, în acelaşi timp, posibilitatea utilizării în procesul de fabricaţie a unor procedee tehnologice eficiente şi economice.
Fig. 1.2. Conceptul de optimizare a calitaţii produselor (1 – satisfacerea optimă a cerinţelor de calitate; 2 – nesatisfacerea cerinţelor; 3 – neconformitaţi; 4 – inutilitaţi proiectate; 5 – supracalitate (costuri inutile); 6 - cerinţe neproiectate dar realizate; 7 - cerinţe nesolicitate, neproiectate dar realizate).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazele Proiectarii Subansamblurilor Mecanice.doc