Calculul unui diferențial pentru o autobetonieră echipată cu motor cu aprindere prin comprimare

1 1. INTRODUCERE

1.1 GENERALITATI – DESTINATIA DIFERENTIALULUI

La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului.

El permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.

Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si la manevrarea mai dificila a directiei.

Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin intermediul diferentialului.

In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul inlaturarii “circulatiei de puteri”.

1.2 CONDITIILE IMPUSE DIFERENTIALULUI

Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare;

Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.

Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind dispus in carterul puntii din spate sau in interiorul reductorului distribuitor.

Conditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.

1.3 CLASIFICAREA DIFERENTIALELOR SI TIPURI CONSTRUCTIVE

1.3.1 Clasificarea diferentialelor

Diferentialele pot fi:

simple (figura 1.)

duble (figura 2.)

Figura 1. – Diferential simplu

Figura 2. – Diferential dublu

Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi:

cu roti dintate conice;

cu roti dintate cilindrice.

Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:

simple;

blocabile;

autoblocabile.

Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare:

diferentiale simetrice;

diferentiale asimetrice.

Dupa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi:

diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare;

diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti motoare.

1.3.2 Desen de ansamblu – Transmisia Principala – Diferential

Figura 3. Transmisia principala - Diferentialul

1. Janta;

2. Butuc;

3. Coroana dintata;

4. Asezarea coroanei dintate;

5. Dop de umplere cu ulei;

6. Pinion planetara;

7. Satelitii;

8. Buson de golire a uleiului;

9. Butuc;

10. Tambur de frana;

11. Flansa de frana;

12. Corpul axului;

13. Contactor;

14. Piston de comanda;

15. Furca de comanda;

16. Nasul puntii;

17. Pinion de atac;

18. Flansa de cuplare;

19. Carterul puntii;

20. Inel filetat;

21. Ax de centrare;

22. Careter diferential;

23. Pinion satelit;

24. Coroana;

25. Pinion planetar;

26. Rulment conic;

27. Crabot de blocare a diferentialului;

28.Arbore;

Figura 4. Puntea motoare spate

30. Garnitura de protectie;

31. Arbore cu came de frana;

32. Levier de actionare;

33. Capac.

1.3.3 Diferentialul conic simetric

Cea mai larga raspandire in constructia automobilului o au diferentialele cu angrenaje conice si cu dinti drepti.

Daca cele doua pinioane planetare au acelasi diametru si acelasi numar de dinti diferentialul se numeste conic simetric.

Diferentialul conic simetric se monteaza in majoritatea cazurilor intre cei doi semiarbori planetari.