Comanda Motorului de Curent Continuu

Domeniu: Mecanică

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 30 în total

Cuvinte : 6938

Mărime: 5.36MB (arhivat)

Publicat de: Mirela G.

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: GURAU MIRELA

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Argument .. ... 4
CAP.I Construcția mașinii de curent continuu . 6
CAP.II Regimurile energetice de funcționare ale mașinii de c.c 12
II.1.
II.2.
II.3. Regimul de generator
Regimul de motor electric .
Mașina de c.c. în regim de frână ... 12
15
17
CAP.III Comanda motoarelor de curent continuu . 18
III.1. Pornirea motoarelor de curent conti nuu cu excitație independentă în funcție de timp 18
III.2. Pornirea motoarelor de curent continuu cu excitație independentă în funcție de curent 19
III.3. Pornirea motoarelor de curent continuu cu excitație independentă în funcție de viteză 21
III.4. Comanda motorului de curent continuu cu redresor monofazat cu tiristoare . 22
III.5. Sistem de acționare reversibilă în 4 cadrane cu convertor bidirecțional cu curenți de circulație ... 23
III.6. Comanda motoarelor de c.c. cu microcontrolere . 25
CAP.IV Norme de tehnica securității muncii și PSI în exploatarea mașinilor electrice . 27
IV.1. Electrosecuritatea în exploatarea mașinilor electrice 27
IV.2. PSI la mașinile electrice 28
BIBLIOGRAFIE 29

Extras din proiect

ARGUMENT

Una dintre marile invenții ale omenirii a fost producerea și transportul electricității. După inventarea și a motoarelor electrice explozia industrială a omenirii a dus pe culmi nebănuite până la momentul respectiv. Aplicații ca trenul electric, metroul, tramvaiul au revoluționat transporturile au scurtat distanțele și au permis oamenilor să ajungă la mari distanțe. Toate acestea n-ar fi fost posibile fără inventarea motorului și generatorului electric.

Mașina electrică la care schimbul principal de energie cu o rețea se realizează în curent continuu este cunoscută sub denumirea de mașină de curent continuu.

Între primele aplicații ale fenomenului inducției electromagnetice, descoperit în 1831 de Faraday, se afla mașina de curent continuu, respectiv dispozitivul de conversie electromecanica a energiei, funcționând pe principiul electromagnetic.

Motorul de curent continuu a fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemănător. Astfel, a putut observa ca mașina se rotește, realizând conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, ca generatorul "inițial" era de fapt o mașina electrică reversibilă, care putea lucra ca un convertizor de energie bidirecțional.

Mașinile electrice se construiesc cu puteri de la câteva zeci de watti până la mii de kilowatti.

Mașinile de curent continuu au în regim permanent tensiunile la borne și curentul în circuitul exterior staționare .

După principiul de funcționare deosebim: mașini de curent continuu cu colector și mașini de curent continuu fără colector (unipolare).

Mașinile de curent continuu cu colector au fost din punct de vedere istoric primele generatoare de energie electromagnetică. Avantajele curentului alternativ sinusoidal însă în transportul și distribuția energiei electrice au restrâns mult domeniul de folosire de folosire a mașinilor de curent alternativ ca și generatoare.

Ca motoare de curent continuu însă ele sunt utilizate pe scară tot mai largă, mai ales odată cu dezvoltarea convertoarelor din electronica de putere, datorită posibilităților simple de reglare.

Ca generator mașina de c.c. se folosește în acționările cu grup motor-generator, la excitația mașinilor sincrone, la încărcarea bateriilor de acumulatoare de pe unele vehicule (dinam), la sudarea în curent continuu etc.

Ca motor mașina de c.c. este întâlnită în acționări reglabile, la tracțiunea electrică, ca motor de pornire pentru motoarele termice(demaroare), ca servomotoare etc.

Funcție de utilizarea lor, acestea pot fi de tip: MCG - de uz general, folosite în automatizarea proceselor de producție; MCM - utilizate în metalurgie pentru acționarea căilor cu role, manipulatoarelor la cajele laminor, împingătoarelor în cuptor etc.; MCU - pentru acționări de mașini unelte (motoare construite pentru a putea funcționa în condițiile alimentării de la convertizoare cu tiristoare); TN - pentru transport uzinal (electrocare, transpalete, electrostivuitoare); pentru tracțiune feroviară (motoare pentru locomotive electrice, motoare pentru locomotive Diesel-electrice, generatoare principale și auxiliare destinate locomotivei Diesel-electrice); SSTA și MTA - motoare destinate acționării locomotivelor electrice de mină; CSC - convertizoare pentru sudare; pentru instalații de foraj; pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare.

În acționările electrice motorul de c.c prezintă avantajele:

- caracteristicile lui sunt pozitive pentru cupluri mari de pornire, necesare atunci când motorul este folosit la tracțiune;

- domeniul de variație al vitezei este suficient de larg;

- circuitele de comandă sunt mai ieftine și mai simple.

Ca dezavantaje enumerăm:

- necesită o sursă specială de curent continuu;

- la aceeași putere motoarele de c.c. sunt mai mari decât cele de c.a.;

- necesită măsuri speciale de pornire (la puteri mari)

În cadrul sistemelor de acționare electrică cu motoare de curent continuu, pentru alimentarea motorului cu puteri mai mari de 2-3 kW, este bine să se folosească redresoare polifazate, numărul optim de faze fiind 3.