Controlul cu Ultrasunete al Sudurilor Cap la Cap

Controlul calitătii subansamblelor şi produselor reprezintă una din fazele esen¬ţiale ale fabricaţiei. Importanţa controlului a crescut si creşte pe măsura dezvoltării economiei, ştiinţei şi tehnicii. Dintre factorii de semnificaţie în legătură cu inten¬sificarea preocupărilor pentru controlul produselor se menţionează:

a) Evoluţia tehnologiilor de vârf din construcţiile aérospatiale, echipamentelor pentru centrale electrice nucleare, utilaje chimice speciale ele.

b) Intensificarea preocupărilor pentru realizarea unor produse şi construcţii de dimensiuni mari. cum sunt: petrolierele şi mineralierele, platformele de foraj marin, instalaţiile termoenergetice pe lignit şi şisturi bituminoase, vase de presiune pentru centrale nucleare, coloane chimice, poduri ş.a.m.d.

c) expansiunea procedeelor de sudare, universalizarea sudării pentru asamblarea ncdemoniabilă a produselor şi construcţiilor.

d) Necesitatea asigurării proiecţiei individuale, sociale şi a mediului, prin ame¬liorarea calităţii produselor şi obligativitatea garantării fiabilităţii acestora.

e) Considerente tehnico-economice de reducere a greutăţii specifice, folosirea înlocuitorilor de materiale deficitare, precum şi necesitatea admiterii defectelor în limite acceptabile, ca rezultat inerent al aplicării tehnologiilor de prelucrare a semifabricatelor, inclusiv a tehnologiilor de sudare. într-o nouă concepţie de proiectare construcliv-ichnologicâ cunoscută sub denumirea de fitness for purpose in care toate etapele de la concepţia şi pana la realizarea produsului sunt subordonate calităţii şi eficienţei acesteia.

In asemenea conjunctură, asigurarea calităţii produselor este riguros condi¬ţionată de aplicarea şi promovarea unor metode şi tehnologii moderne eficiente şi sigure, de control şi testare pe toată durata execuţiei şi a exploatării. Kxpansiunea pro¬cedeelor tehnologice moderne, apariţia şi extinderea procedeelor necomenţionale. cuprinderea practică a tuturor materialelor în sfera de interes, a condus de asemenea la dezvoltarea şi diversificarea rapidă a metodelor delecloscopici nedistruclive. Mai mult chiar, se poate aprecia pe bună dreptate că propulsorul delectoscopiei nedis¬truclive îl reprezintă astăzi acele tehnologii, care operează eu cele mai fine imper¬fecţiuni de materiale.

Astfel, ca o extindere a controlului vizual de suprafaţă s-a dezvoltat cu precă¬dere metoda cu lichide penetrante de contrast, metodele magnetice bazate pe câmpul de dispersie, variaţia permeabilităţii, curenţi turbionari etc. Ca metode de control de adâncime se detaşează metoda ultrasonică. In acest sens se consideră remarcabile eforturile ultimilor ani în direcţia dezvoltării imaginerici discontinuităţilor, prelucra¬rea automată a rezultatelor cu ajutorul calculatorului.

Notabil este aportul metodelor de control cu radiaţii penetrante v şi gama. atât prin industrializarea şi comercializarea izotopilor radioactivi de mare activitate, cat şi prin mărirea durabilităţii tuburilor rôntgen. miniaturizarea petelor focale ale acestora.

precum şi prin construirea acceleratoarelor liniare şi circulare destinate defectoscopiei pieselor de grosime mare. Progrese relevante s-au obţinut in ceea ce priveşte dezvoltarea radiografiei in timp real, ceea-ce facilitează monitorizarea proceselor de prelucrare şi in special a procedeelor de sudare şi posibilitatea reglării adaptive a parametrilor tehnologici.

Defectoscopia reprezintă un ansamblu de procedee pentru examinarea mate¬rialelor, pieselor şi îmbinărilor, in scopul punerii în evidenţă a defectelor acestora (fisuri, goluri, incluziuni ele.) prin metode nedistructive.

Scopul defectoscopiei nedistrctive este de a decela cu operativitate defectele, a le determina natura şi parametri acestora: poziţia, orientarea şi mărimea şi de a emite decizii de acceptare, remediere sau refuz. în concordanţă cu criteriile de admi¬sibilitate sau limitele de admisibilitate prescrise în documentaţii de execuţie, norme ji standarde. Stabilirea naturii defectului este deosebit de utilă in identi¬ficarea cauzelor şi fixarea măsurilor de corectare a execuţiei sau a tehnologiei. Allarea celorlalţi parametri ai defectului se impune în vederea indicării cu exac¬titate a locului ş! extinderii remedierii.

Dezvoltarea impetuoasă a dcfcctoscopiei nedistnictive pe terenul tot mai extins al pretenţiilor pentru calitate şi rentabilitate, are ca principal argument eficienţa economică. F.a rezultă. în primul rând, pe cale directă prin:

reducerea cheltuielilor materiale, a forţei de muncă şi a timpului afectat con¬trolului;

reducerea duratei de folosire a tehnologiilor active de execuţie:

mărirea productivităţii şi ritmicităţii muncii:

preîntâmpinarea pierderilor în producţie şi în exploatare, prin eliminarea in faze timpurii de execuţie a semifabricatelor şi pieselor nccorcspunzăloare şi micşorarea rebuturilor;

reducerea cheltuielilor de exploatare şi întreţinere;

îmbunătăţirea calităţii produselor, prin mărirea gradului de detectabilitate a discontinuităţilor şi a preciziei controlului.

Printre principalele resurse indirecte de eficientă economica a metodelor dcfectoscopiei nedistnictive. se consideră:

mărirea durabilităţii şi fiabilităţii de funcţionare a produselor;

creşterea gradului de siguranţă a exploatării:

augmentarea capacităţii portante a pieselor, reducerea coeficienţilor de siguranţă in proiectare şi pe această cale economisirea materialelor:

micşorarea gradului de risc şi evitarea pierderilor provenite din avarii:

găsirea operativă a c.m/elor deficienţelor constatate şi aplicarea corecţiilor nece¬sare;

strângerea de informaţii care nu pol fi obţinute cu alte metode, reducerea cheltuielilor pentru încercări de anvergură pe produse , posibilitatea unei predicţii fundamentale a modului de comportare în exploatare şi a regimurilor optime de funcţionare.