Controlul nedistructiv al sudurilor cu lichide penetrante

Argument

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă orice discontinuitate (imper-fecţiune) de suprafaţă. Se poate aplica la orice material, formă şi dimensiuni de piesă în condiţii de hală sau şantier pe suprafeţe uscate, la temperaturi de peste 10 ~ 15°C.

Metoda este productivă, ieftină, uşor de folosit, se pretează şi la controlul pe suprafeţe (lungimi) mari. Rezultatele sunt concludente, imediate şi uşor de interpretat. Indicaţiile provenite de la discontinuităţi sunt mărite prin absorbţia penetrantului de câteva ori.

Controlul cu lichide penetrante implică curăţirea chimică a suprafeţei de impu¬rităţi, operaţii de spălare postoperatorie, mai ales atunci când se aplică interfazic, în cursul depunerii succesive a straturilor de sudură. Limitări apar în anumite cazuri da¬torită faptului că unele reţete de lichide penetrante utilizează materiale inflamabile şi toxice, care reclamă măsuri corespunzătoare de spălare şi evacuare.

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon-tinuităţile deschise la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust deschisă la suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materia¬lul de bază, craterele. Relevante pentru controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi fisurile, fie ele termice, fie de oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate la controlul vizual.

Proiectul de certificare a competentelor profesionale nivel 3 este structurat pe patru capitole astfel :

Capitolul 1. Metode de control nedistructiv

Capitolul 2. Analiza macroscopică

Capitolul 3. Examinare cu lichide penetrante

Capitolul 4. Măsuri de tehnică a securităţii muncii

Capitolul 1.

Metode de control nedistructiv

Primele încercări nedistructive au fost aplicate pentru detectarea fisurilor de suprafaţă ale şinelor de cale ferată sau ale unor componente de tren. Părţile suspecte erau unse sau introduse în ulei, după care se curăţau şi se acopereau cu o pudră. În locurile în care existau fisuri, pudra absorbea uleiul intrat în acestea şi, pe suprafaţa examinată, se întindea o pată de ulei cu o mărime dependentă de mărimea fisurii. Această metodă a stat la baza dezvoltării inspecţiei, cunoscută astăzi, sub denumirea de “inspecţie cu lichide penetrante”.

Prin anii ’70 două elemente au condus la schimbarea opiniei specialiştilor privind inspecţia calităţii prin metode nedistructive:

- dezvoltarea tehnicilor de detectare, care a permis semnalarea defectelor din ce în ce mai mici, ceea ce însemna respingerea unui număr tot mai mare de produse în controlul automat;

-apariţia şi extinderea rapidă a disciplinei intitulate mecanica ruperii, care permitea predicţia comportării produselor cu defecte în exploatare.

1. Metoda de examinare cu lichide penetrante

Metoda constă în aplicarea unui lichid capilar activ penetrant pe suprafața de examinat ( figura 1 ), îndepărtarea penetrantului rămas în afara discontinuităților și aplicarea unui material absorbant, ce absoarbe penetrantul aflat în discontinuități punând astfel în evidență, prin contrast, defectele existente.

Figura 1. Examinare cu lichide penetrante.

1-Defect nevizibil; 2-Aplicarea penetrantului;

3-Îndepărtarea excesului de penetrant; 4-Defect vizibil

Această metodă se aplică pentru depistarea defectelor de suprafață. Se pot pune de asemenea în evidență fisurile de oboseală și de coroziune. Pentru control trebuie curătată și pregatită suprafața de examinare.