Cuplaje intermitente

ARGUMENT

Cuplaje intermitente. Acest procedeu este des întâlnit in domeniul mecanic si de aceea in acest proiect as dori sa explic cat mai bine acest procedeu de cuplaje.

Cuplajele intermitente realizează o legătura nepermanenta între doua elemente succesive ale lanţurilor cinematice în care sunt înglobate. Aceste cuplaje trebuie sa îndeplinească unele cerinţe funcţionale si constructive, printre care: capacitate de transmitere a momentului de torsiune;

realizarea cuplării/decuplării sigure, la comanda exterioara sau la atingerea valorii corespunzătoare a parametrului decizional; dimensiuni, greutate si moment de inerţie minime; durabilitate

corespunzătoare; construcţie simpla, întreţinere uşoara, cost redus etc.

CARACTERIZARE. FUNCŢII ÎNDEPLINITE

CLASIFICARE

Cuplajele realizează legătura permanenta sau intermitenta între doua elemente consecutive ale

unei transmisii, în scopul transmiterii mişcării de rotaţie si a momentului de torsiune, fără a modifica legea de mişcare.

Din modul de definire a cuplajelor, rezulta funcţia principala a acestora: transmiterea mişcării si a momentului de torsiune. Marea diversitate a domeniilor de folosire a cuplajelor a impus ataşarea acestora si a altor funcţii suplimentare:

- compensarea abaterilor de poziţie a elementelor legate prin cuplaj (axiale, radiale,

unghiulare sau combinate), datorate erorilor de execuţie si/sau montaj;

- protecţia împotriva şocurilor si vibraţiilor;

- întreruperea legăturii dintre cele doua elemente;

- limitarea sarcinii transmise;

- limitarea turaţiei;

- limitarea sensului de transmitere a sarcinii.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cuplajele sunt: siguranţa în funcţionare;

dimensiuni de gabarit reduse; montare si demontare uşoare; sa fie echilibrate static si dinamic; să asigure durabilitate ridicată.

Pentru legarea fixa a doi arbori se folosesc cuplajele permanente fixe. Aceste cuplaje transmit şocurile si vibraţiile, montajul realizându-se cu condiţia respectării coaxialităţii arborilor.

Pentru cuplarea arborilor care, la montaj si/sau în timpul funcţionării, prezintă abateri de la coaxialitate, se folosesc cuplaje permanente mobile rigide – care transmit şocurile si vibraţiile – sau elastice – care, datorita elementului elastic, amortizează şocurile si vibratile. Pe lângă preluarea, în anumite limite, a abaterilor, cuplajele elastice modifica si frecventa proprie a sistemului, aducând aceasta frecventa în afara turaţiei de regim. În acest fel se micşorează efectul sarcinilor dinamice, energia data de aceste sarcini fiind înmagazinata, temporar, sub forma unei energii potenţiale, în elementul elastic, si redata, la încetarea acţiunii sarcinii dinamice, sistemului din care face parte cuplajul.

În cazul în care este necesara cuplarea sau decuplarea , în repaus sau în mişcare, a celor doua părţi ale lanţului cinematic legate prin cuplaje, se folosesc cuplajele intermitente comandate (ambreiaje). Pentru limitarea sarcinii sau a turaţiei si pentru transmiterea mişcării într-un singur sens, se folosesc cuplajele intermitente automate.

În situaţii funcţionale speciale, ca de exemplu şocurile multiple sau suprasarcini, se folosesc cuplaje cu funcţii multiple (combinate), formate prin înserierea, într-o ordine, care sa permită

realizarea subansamblului funcţional, a cuplajelor cu funcţii simple.

SARCINA DE CALCUL

În timpul funcţionarii, asupra elementelor cuplajelor acţionează si alte sarcini suplimentare, cum

ar fi:

- sarcinile de inerţie, care apar în regimul nestaţionar de funcţionare a transmisiei echipata cu cuplaj;

- sarcinile de soc si vibratorii, care apar atât în regim nestaţionar cât si în regim staţionar de funcţionare;

- sarcinile datorate deformării forţate a elementelor componente ale cuplajelor si a

elementelor sistemului de acţionare, ca urmare a necoaxialităţii arborilor;

- sarcinile datorate frecării reciproce a elementelor mobile ale cuplajelor.

Mărimile sarcinilor care acţionează asupra cuplajelor depind de: caracteristica maşinii motoare; regimul de funcţionare al maşinii antrenate; influenta cuplajului asupra momentului de inerţie, rigidităţii si comportării la vibraţii a lanţului cinematic.

Datorita faptului ca nu se poate cunoaşte cu exactitate variaţia momentului de torsiune pe întreaga durata de funcţionare, calculul cuplajelor se efectuează la un moment de torsiune de calcul, dat de relaţia , tc s tn în care Mt este momentul de torsiune, calculat în funcţie de puterea motorului electric P si turaţia corespunzătoare acesteia n, cu relaţia