Cutie de Viteza

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Cutie de Viteza.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 11 fisiere doc, mcd, dwg de 113 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Paul Arion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Introducere.6
1. Importanţa şi necesitatea amortizării vibraţiilor în construcţia şi funcţionarea autovehiculelor. .7
1.1. Influenţa vibraţiilor asupra organismului uman. .7
1.2. Influenţa vibraţiilor asupra funcţionării autovehiculelor. .10
1.3. Suspensia autovehiculelor – generalităţi. .11
1.3.1. Elementele componente ale unei suspensii. .11
1.4. Influenţa constantei elastice şi a amortizării suspensiei asupra confortabilităţii autovehiculelor. .13
1.4.1. Parametrii pentru aprecierea confortabilităţii. .15
1.4.2. Influenţa constantei elastice şi a gradului de amortizare asupra confortabilităţii.17
2. Amortizoare pentru autovehicule rutiere .24
2.1. Rolul şi importanţa amortizoarelor .24
2.2. Scurt istoric al dezvoltării amortizoarelor auto .25
2.3. Construcţia şi funcţionarea amortizoarelor hidraulice telescopice .28
2.3.1. Amortizoare telescopice nereglabile .32
2.3.1.1. Amortizoare bitubulare nereglabile .32
2.3.1.2. Amortizoare monotubulare nereglabile .36
2.3.2. Amortizoare telescopice reglabile .36
2.4. Forme şi dimensiuni ale amortizoarelor hidraulice telescopice .40
2.5. Lichidul de amortizor .42
2.6. Influenţa regimului termic al amortizoarelor asupra eficacităţii acestora .44
2.6.1. Repartiţia temperaturii la suprafaţa amortizorului şi între elementele principale ale acestuia .45
2.6.2. Temperatura de regim şi timpul de stabilizare .46
2.6.3. Temperatura amortizorului în condiţii de exploatare .48
2.6.4. Influenţa regimului termic asupra caracteristicii de amortizare .48
3. Încercarea suspensiilor şi amortizoarelor .51
3.1. Încercarea suspensiilor pentru autovehicule .51
3.1.1. Metodica de încercare a suspensiilor .52
3.1.2. Instalaţii şi aparatură pentru încercarea suspensiilor .54
3.2. Încercarea amortizoarelor pentru autovehicule rutiere .58
3.2.1. Metodica de încercare a amortizoarelor .58
3.2.2. Instalaţii şi aparatură pentru încercarea amortizoarelor. .61
3.2.2.1. Instalaţii pentru încercarea amortizoarelor în laborator .61
3.2.2.2. Instalaţii pentru încercarea amortizoarelor pe parcurs .67
4. Proiectarea standului pentru încercarea amortizoarelor .69
4.1. Prezentarea standului şi justificarea soluţiei alese. .69 4.1.1. Caracteristici tehnice ale standului.69
4.1.2. Descrierea standului .69
4.1.3. Justificarea soluţiei alese .71
4.2. Calculul mecanismului bielă-manivelă .72
4.2.1. Analiza cinematică a mecanismului bielă-manivelă .72
4.2.2. Calculul forţelor şi a puterii .76
4.2.3. Calculul fusului maneton .80
4.2.4. Calculul bielei .83
4.4. Calculul reductorului melcat .85
4.4.1. Date necesare proiectării .85
4.4.2. Alegerea materialelor şi a tensiunilor limită .87
4.4.3. Calculul de dimensionare şi verificare al angrenajelor melcate .88
4.4.4. Verificarea dintelui roţii melcate la încovoiere .93
4.4.5. Verificarea angrenajului melcat la încălzire .94
4.4.6. Verificarea arborelui melcului la deformaţii .95
4.4.7. Elemente de control, abateri şi toleranţe tehnologice .96
4.4.8. Alegerea diametrelor capetelor de arbore în funcţie de momentul de torsiune .98
4.4.9. Proiectarea rulmenţilor .100
4.4.10. Calculul temperaturii de funcţionare .104
5. Interpretarea rezultatelor .105
6. Reguli de exploatare şi întreţinere a standului .108
6.1. Amplasare şi montare .108
6.2. Reglarea şi rodajul .108
6.3. Pregătirea pentru punerea în funcţiune .109
6.4. Reguli de întreţinere .109
7. Măsuri de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor în timpul exploatării .111
Bibliografie .112

Extras din document

CAPITOLUL 1

IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA AMORTIZĂRII VIBRAŢIILOR ÎN CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

1.1. INFLUENŢA VIBRAŢIILOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Vibraţiile au o influenţă nocivă atât asupra sănătăţii omului cât şi asupra activităţii depuse de acesta. Organismul uman este supus acţiunii vibraţiilor când omul se află în încăperi în care sunt în funcţiune maşini şi instalaţii, când maşinile şi aparatele care vibrează se mişcă împreună cu acesta (mijloace de transport, macarale, poduri rulante etc.) sau când asupra anumitor părţi ale corpului omului acţionează nemijlocit vibraţiile de frecvenţă joasă produse de maşini vibratoare, unelte pneumatice, ciocane etc.

Vibraţiile care acţionează asupra omului pot produce diferite efecte; astfel, acţionează direct asupra activităţii fizice a omului, produc leziuni sau deteriorări mecanice, conduc la efecte secundare, producând schimbări în organism, inclusiv simptoame psihice. Deteriorarea mecanică se produce dacă acceleraţiile sunt destul de mari, manifestându-se prin fracturarea oaselor, deteriorarea plămânilor, leziuni ale peretelui interior al intestinelor, leziuni ale craniului, deteriorări cardiace şi ale urechii, ruperea sau strivirea ţesuturilor moi şi altele. Impresiile subiective ale omului, supus vibraţiilor include perceperea lor, lipsa confortului, teama şi durerea. Motivele principale pentru care cei supuşi vibraţiilor cer să se oprească încercările sunt: durere abdominală, durere în coşul pieptului, dureri testiculare, dureri de cap, respiraţie îngreunată, nelinişte, tulburări generale. O justificare a lipsei de confort şi a fricii care apar în acest caz, s-ar putea baza pe ideea că vibraţia unor anumite organe produce excitarea unor părţi ale sistemului nervos, părţi care răspund direct de aceste organe.

Este foarte puţin precizată influenţa vibraţiilor asupra activităţii fizice a omului, cunoscându-se doar că un factor important îl constituie oboseala; fenomenul de oboseală nu este încă cunoscut destul de bine pentru a permite o măsurare corespunzătoare şi o apreciere cantitativă.

Organismul uman reacţionează la fiecare şoc în mod separat, printr-o contractare a muşchilor. Tensionarea muşchilor depinde de mărimea forţelor. Organismul va fi vătămat când viteza de creştere a acceleraţiei în timp va fi mai mare decât ritmul în care creşte reacţia organismului. Cu cât creşterea acceleraţiei este mai rapidă, cu atât este mai rapidă şi creşterea forţelor şi prin urmare şi creşterea tensiunilor din sistemul fizico-anatomic al omului.

Fig. 1.1. Modelul mecanic simplificat

al omului în picioare, supus vibraţiilor

verticale pe o platformă.

Fig. 1.2. Transmisibilitatea vibraţiilor în diferite zone ale corpului, în funcţie de frecvenţa acestora.

Corpul omenesc supus la solicitări sub formă de vibraţii, le amplifică sau le amortizează după legile mecanicii vibraţiilor, ca oricare masă elastică. Modelul mecanic simplificat al omului în picioare, supus vibraţiilor verticale pe o platformă, este prezentat în figura 1.1. Din figura 1.2, unde se prezintă o serie de experienţe efectuate de firma Bostrom Mfg.Co. (S.U.A.), rezultă evident efectul de atenuare datorat arcuirii pe picioare; în această figură, în care acceleraţiile masei vibratoare s-au considerat ca 100%, curba 1 reprezintă măsurările efectuate asupra subiectului în picioare, pe centură; curba 2 – aşezat, pe centură; curba 3 – aşezat, pe ceafă şi curba 4 – aşezat, pe cap, acceleraţiile fiind măsurate cu ajutorul unor accelerometre dispuse pe masa vibratorie, precum şi pe centura, ceafa şi capul subiectului.

În general, există trei trepte, aparent simple, de apreciere a efectelor vibraţiilor: pragurile de percepere, de neplăcere şi de toleranţă; ultimele două sunt mai greu de identificat şi de reprodus. O centralizare a unor rezultate experimentale, bazată pe expuneri de aproximativ 5 – 20 min, este redată în figura 1.3, unde curba I reprezintă valorile medii ale acceleraţiilor maxime la care subiectele percep vibraţiile, curba II – la care le găsesc neplăcute, iar curba III – la care refuză să le suporte în continuare, suprafeţele haşurate indicând o abatere standard de la valoarea medie.

Fig. 1.3. Treptele de apreciere a efectelor

vibraţiilor:I – pragul de percepere, II – pragul

de neplăcere, III – pragul de toleranţă.

Multiplele cercetări întreprinse, atât în S.U.A. cât şi în Europa, au permis stabilirea unor anumite limite de toleranţă la vibraţii ale omului, care diferă totuşi de la autor la autor. Astfel, în figura 1.4 se prezintă dependenţa amplitudinii vibraţiilor de frecvenţa acestora, după diferiţi autori (curba 1 – limita admisibilă a incomodităţii după Meister; curba 2 – limita de confortabilitate după Janeway; curba 3 – limita incomodităţii; curba 4 – limita deranjării după Jacklin şi Lidell ) [5].

Fisiere in arhiva (11):

  • Anexe.doc
  • arbore.dwg
  • Capitolul1,2,3.doc
  • Capitolul4.doc
  • Capitolul5,6,7.doc
  • CUPRINS.doc
  • Drawing1.dwg
  • Drawing2.dwg
  • redmelc.mcd
  • redmelc11.mcd
  • reductor.mcd

Alte informatii

cutie de viteza / cerinte / performante