Cuprins
- • MEMORIU EXPLICATIV
- • CAPITOLUL 1 – INTRETINEREA INSTALATIEI DE APRINDERE
- 1.1 Intretinerea ruptorului distribuitor
- 1.2 Punerea la punct a aprinderii
- 1.3 Intretinerea bobinei de inductie
- 1.4 Intretinerea bujiei
- 1.5 Intretinerea bateriei de acumulatoare
- • CAPITOLUL 2 – DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE
- 2.1 Motorul nu porneste datorita urmatoarelor cauze
- 2.2 Motorul se opreste din motivele
- 2.3 Motorul functioneaza nergulat
- 2.4 Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet
- 2.5 Motorul intrerupe functioneaza la turatie mare
- 2.6 Motorul nu dezvolta puterea nominal
- 2.7 Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamine
- 2.8 Motorul consuma excesiv combustibil
- 2.9 Defectiunile in exploatare a instalatiei de aprindere electronice
- • CAPITOLUL 3 – REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE
- 3.1 Repararea regulatorului de avans centrifug
- 3.2 Verificarea condensatoarelor
- 3.3 Reparatii la bateria de acumulatoare
- 3.4 Verificarea bobinei de inductie
- 3.5 Verificarea distribuitorului
- • BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
MEMORIU EXPLICATIV
Datele statistice demonstreaza ca peste 50 % din defectiunile in exploatare apar la instalatia de aprindere. Din acest motiv multe din cercetarile legate de optimizarea functionarii automobilului au fost conditionate de gasirea unor solutii noi in ceea ce priveste constructia si functionarea instalatiei de aprindere. De la instalatiile de arindere clasice, pana la instalatiilede aprindere electronice, constructia de automobile a inregistrat progrese substantiale. In acelasi timp specialistii ( de la muncitor pana la cercetator ) au fost nevoiti sa opereze cu un volum din ce in ce mai mare de informatii si sa-si dezvolte deprinderi noi in ceea ce priveste exploatarea , intretinerea, verificarea, reglarea, diagnostcarea si repararea instalatiilor de aprindere.
Lucrarea prezinta intretinerea, repararea, verificarea si defectele in exploatare a instalatiei de aprindere
Cap 1 Intretinerea instalatiei de aprindere:
Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoreaza, in proportie de circa 15la suta, instalatiei de aprindere, ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.
1.1 Intretinerea ruptorului distribuitor
Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic:se controleaza starea contactelor, care, daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina,redandu-le formele initiale; se verifica elasticitatea arcului contactului mobil, cu un dinamometru: forta de intindere trebuie sa fie 400-600N;
Se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; se regleaza distanta dintre contacte la 0,40-0,60mm prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima), cu ajutorul unui surub de reglaj, montat in orificiul oval al suportului, dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.
Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele, pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului, ca urmarea modificarii avansului la aprindere; se verifica jocul arborelui de la ruptor, in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului; jocul radial este 0,2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului; se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0,1mm); se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie;
se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic, fie prin incarcarea des carcarea cu un curent de 220V (scanteia trebuie sa fie puternica, de culoare albastra).
Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului, a ploturilor, a periei si arcului, a clemelor de fixare.
De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului, oxidarea lamelei rotorului sidistanta ei fata de ploturile laterale.
Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice, la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare putere economice; verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului) si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor. Initial, reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix, iar in final sa se suprapuna.
Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special, pornind de la turatie de ralanti, cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului. In general, avansul vacuumatic este de 2,5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0,35-0,7bar; daca membrana este fisurata, dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.
Ruptorul distribuitor
1- capacul ruptorului distribuitor; 2- distribuiter; 3- pâslă de protecţie antipraf; 4-cama ruptorului; 5-capac protector antipraf; 6-ruptor; 7- platou; 8-condensator; 9-dispozitiv de avans vaccumatic; 10 - corpul ruptorului distibuitor;11 - clemă de fixare a capacului; 12 - dispozitiv de avans centrifugal
1.2 Punerea la punct a aprinderii
Verificarea punerii la punct a aprinderii, care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii, se face astfel:
-se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului;
-se roteste corpul ruptorului, pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Defecte in Exploatare a Instalatiei de Aprindere.doc