Cuprins
- Introducere 3
- 1. Studiul bibliografic: Aspecte teoretice privind procesul de deformare prin lovire intermitentă; măsurarea forţelor de deformare 3
- 1.1 Procesul de deformare prin lovire intermitentă 3
- 1.2 Forţele de deformare; măsurarea acestora 4
- 1.3 Materialul utilizat OLC15 5
- 2. Modelarea procesului de aşchiere 6
- 2.1 Ecuaţia forţei de aşchiere 6
- 3. Planificarea experienţelor 7
- 3.1 Parametrii de intrare 7
- 3.2 Domeniul de variaţie si valorile parametrilor de intrare 7
- 3.3 Planul de experienţe 8
- 4. Metode si mijloace utilizate la determinările experimentale 8
- 4.1 Mijloace utilizate 8
- 4.2 Modul de lucru: reglaje, măsurători, verificări 11
- 5. Prelucrarea datelor 11
- 5.1 Ecuaţia forţei în variabilă normată 11
- 5.2 Ecuaţia forţei in variabilă naturală 16
- 5.3 Calculul dispersiei 17
- 5.4 Calculul adecvanţei 17
- 5.5 Semnificaţia coeficienţilor ecuaţiei 19
- 5.6 Determinarea parametrilor de câmp ai dependenţei 20
- 6. Concluzii 21
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
Introducere
Obiectivele cercetărilor:
- Se urmăreşte determinarea dependenţei forţei de deformare a materialului la obţinerea unui profil metric din oţelul OLC15 prin lovire intermitentă în funcţie de avans şi de adâncimea pătrunderii în material cu ajutorul unor valori obţinute pe cale experimentală.
Ce se prezintă în lucrare:
- Lucrarea prezintă modul de prelevare a datelor experimentale şi prelucrarea acestora în cazul în care o mărime este în dependenţă liniară de 2 variabile (avans şi adâncimea de pătrundere). Datele experimentale se vor culege pentru 8 combinaţii ale valorilor parametrilor de intrare
Locul unde s-au efectuat cercetările:
- În laboratorul de cercetare al Universităţii din Piteşti.
1. Studiul bibliografic: Aspecte teoretice privind procesul de deformare prin lovire intermitentă; măsurarea forţelor de deformare
1.1 Procesul de deformare prin lovire intermitentă
Procedeul de deformare prin lovire intermitenta este un procedeu de prelucrare prin deformare volumică la rece. La prelucrarea prin deformare volumică, materialul semifabricatului este redistribuit, total sau parţial, în piesa finită, sub acţiunea forţei de presare cu care se acţionează asupra lui. În funcţie de modul în care se realizează această redistribuire şi de mărimea ei, se disting și alte procedee de prelucrare prin deformare volumică:
- lăţirea (aplatizarea);
- refularea
- presarea în matriţă;
- calibrarea prin presare
- extrudarea;
- filetarea prin rulare;
- procedee speciale de deformare volumică (deformarea volumică rotativă, forjarea radială, forjarea orbitală, etc).
Prin aceste procedee de prelucrare se obţin, în foarte multe cazuri, piese finite, cu precizii dimensionale şi de calitate a suprafeţei foarte bune, cu o productivitate ridicată. Datorită ecruisării materialului, se obţin caracteristici mecanice superioare
În comparaţie cu cele ale semifabricatului iniţial sau cu cele obţinute la prelucrarea prin alte procedee.
Avantajele deformări plastice:
- economie de material;
- productivitate mare;
- proprietăţi mecanice îmbunătăţite datorită unei structuri omogene şi mai dense;
- consum minim de materiale;
- precizie mare de prelucrare (mai ales la deformare plastică la rece);
- posibilitatea obţinerii unor forme complexe cu un număr minim de operaţii şi manoperă redusă;
- posibilitate de automatizare (linii de automatizare + celule flexibile de fabricaţie);
- posibilitatea de a realiza piese complexe, care sunt dificil sau chiar imposibil de a obține prin alte proceduri de prelucrare (înaltă precizie a suprafeţelor generate care nu necesită prelucrări ulterioare).
Dezavantaje ale deformări plastice:
- investiţii iniţiale mari în ceea ce privesc utilajele folosite;
- necesitatea unor forţe mari pentru deformare;
- deși acestea sunt utilizate, ele sunt incomplet caracterizate din punct de vedere tehnologic, datele tehnice sunt strict legate de rezolvarea situațiilor concrete.
Deformarea se consideră plastică dacă eforturile unitare datorate forţelor de prelucrare tehnologică sunt peste limita de curgere convenţională
Legile deformãrii plastice sunt următoarele (aceste legi sunt valabile atât la deformarea plastică la cald cât şi la rece):
- legea volumului constant: volumul semifabricatului supus deformãrii plastice (la cald sau la rece) este egal cu volumul piesei finite.
- legea prezenţei deformaţiilor elastice în timpul deformărilor plastice:
Deformarea plastică este întotdeauna însoţită de o deformare elastică. Nu putem ajunge în zona de plasticitate fără să trecem prin cea de elasticitate. (Hooke). Conform acestei legi, după prelucrarea prin deformare plastică la rece apare o tendinţă de relaxare a materialului. Solicitarea încetând, încetează deformarea elastică, ceea ce produce “relaxarea “materialului, rămânând numai deformarea plastică.
- legea rezistenţei minime.
Orice formă a secţiunii transversale a unui corp supus deformării plastice prin refulare în prezenţa frecării pe suprafaţa de contact tinde să ia forma care are perimetrul minim la suprafaţa dată; la limită tinde către cerc.
Deplasarea punctelor corpului pe suprafaţa perpendiculară pe direcţia forţelor exterioare are loc după normală cea mai scurtă dusă la perimetrul secţiunii. Deplasarea maximă se va produce în acea direcţie în care se va deplasa cea mai mare cantitate de material.
- legea apariţiei şi echilibrării eforturilor interioare suplimentare: La orice schimbare a formei unui corp policristalin aflat în stare plastică apar în interiorul materialului eforturi suplimentare care se opun deformării relative şi care tind să se echilibreze reciproc.
- legea similitudinii: Pentru aceleaşi condiţii de deformare a două corpuri geometrice asemenea care au mărimi diferite, presiunile specifice de deformare sunt egale între ele, raportul forţelor de deformare fiind egal cu pătratul raportului mărimilor liniare. Legea este valabilă când ambele corpuri au aceleaşi faze structurale, aceeaşi stare chimică şi aceleaşi caracteristici mecanice, iar temperatura corpului la începutul deformării este aceeaşi.
Bibliografie
Ion Ungureanu, 2001, Bazele cercetării experimentale, Editura Universităţii din Piteşti;
Monica Iordache, 2013, Laborator Tehnici de cercetare, Universitatea din Piteşti;
Monica Iordache, 2013, Curs Tehnici de cercetare, Universitatea din Piteşti;
Ion Ungureanu, 2011, Laborator Prelucrarea datelor de măsurat, Universitatea din Piteşti;
Ion Ungureanu, 2011, Curs Prelucrarea datelor de măsurat, Universitatea din Piteşti;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Determinarea Fortei de Deformare la Obtinerea Profilelor prin Lovire Intermitenta.docx