Cuprins
- Introducere 1
- Capitolul 1. Dinamica autovehiculului
- 1.1 Studiul soluţiilor similare şi al tendinţei de dezvoltare
- 1.2 Organizarea generală şi parametri principali
- 1.2.1 Alegerea soluţiei de organizare generală
- 1.2.2 Dimensiuni geometrice principale
- 1.2.3 Greutatea autovehiculului, repartizarea greutăţilor pe punţi şi coordonatele centrului de greutate
- 1.2.4 Alegerea roţilor şi determinarea razelor roţii
- 1.3 Definirea condiţiilor de autopropulsare
- 1.3.1Rezistenţa la rulare. Alegerea mărimii coeficientului de
- rezistenţă la rulare
- 1.3.2 Rezistenţa la pantă şi rezistenţa totală a căii
- 1.3.2Rezistenţa aerului. Alegerea mărimii coeficientului de rezistenţă
- al aerului
- 1.3.4 Rezistenţa la demaraj. Alegerea mărimii coeficientului de influenţă
- al maselor aflate în mişcare de rotaţie
- 1.3.5 Ecuaţia generală de mişcare rectilinie. Cazuri particulare
- 1.4Calculul de tracţiune
- 1.4.1 Randamentul transmisiei
- 1.4.2 Determinarea caracteristicii externe a motorului
- A. Determinarea puterii maxime
- B. Alegerea motorului şi mărimilor caracteristice
- C. Calculul caracteristicii externe a motorului
- 1.4.3 Determinarea mărimii rapoartelor de transmitere ale transmisiei
- A. Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere
- B. Determinarea valorii minime a raportului de transmitere
- C. Determinarea numărului de trepte pentru cutia de viteze
- D. Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei
- 1.5 Performanţele automobilului şi valorificarea performanţelor
- 1.5.1 Bilanţul de tracţiune şi caracteristica forţei la roată
- 1.5.2 Bilanţul de putere şi caracteristica puterilor la roată
- 1.5.3Caracteristica dinamică
- 1.5.4Caracteristicile de demaraj ale automobilului
- A. Determinarea caracteristicii de accelerare 1
- B. Determinarea timpului de demaraj 1
- 1.5.5Caracteristica de frânare 1
- A. Determinarea timpului de frânare minim
- B. Determinarea spaţiului de frânare minim
- Capitolul 2. Calculul şi construcţia punţii motoare 1
- 2.1 Alegerea tipului constructiv
- 2.2 Transmisia principală
- 2.2.1Organizarea cinematică a mecanismului reductor
- 2.2.2Dimensionarea geometrică a angrenajelor
- 2.2.3Alegerea modulului angrenajului
- 2.2.4Calculul de rezistenţă şi verificarea a angrenajelor
- 2.2.5Calculul de alegere al lagărelor
- 2.3 Diferenţialul
- 2.3.1 Organizarea cinematică a diferenţialului
- 2.3.2Calculul de rezistenţă şi verificare al angrenajului
- 2.3.3 Calculul de rezistenţă pentru celelalte elemente
- 2.4 Transmisia la roţile motoare
- 2.5 Butucul roţii
- 2.6 Mecanismul de ghidare al punţii
- 2.6.1 Alegerea tipului constructiv
- 2.6.2 Cinematica roţii ghidate în mecanismul adoptat
- 2.6.3 Calculul de rezistenţă şi dimensionare al mecanismului de ghidare
- Capitolul 3. Amenajarea interioară a autofurgonetelor
- Bibliografie 4
Extras din proiect
Introducere
Evoluţia progresivă a autovehiculului încă de la apariţia sa, a fost impusă de conştientizarea omului, că acest sistem, la început modest înzestrat tehnologic, îi poate uşura munca devenind parte integrantă din activitatea vastă pe care o întreprinde în timpul vieţii. Plecând de la această premisă, se caută soluţii de modernizare continuă, atingând cote foarte înalte în ultima perioadă.
Spiritul practic al omului a condus la realizarea unor autovehicule capabile să-i uşureze munca zilnică. Încrucişând imaginaţia cu tehnologia şi mobilizând exemplar, a rezultat acel segment de maşini, adică autofurgonetele, care să corespundă nevoilor oamenilor.
Adaptarea la nevoile de transport prin sporirea confortului conducătorului auto, comparabil cu cel al unui autoturism şi în acelaşi timp mărindu-se considerabil siguranţa şi spaţiul de încărcare, au impus autofurgonetele pe piaţa transportului de marfă şi de călători.
Autofurgonetele se vor a fi acele autovehicule, care să corespundă cerinţelor de transport de marfă uşor şi mediu, indiferent de mediul de lucru, dar în acelaşi timp să asigure confortul conducătorului auto. Plecând de la convingerea că automobilul trebuie să rămână o plăcere, se încearcă pe cât posibil realizarea unor autofurgonete cât mai performante.
Folosind un singur tip de şasiu, cu diferite ampatamente s-a ajuns la o multitudine de variante constructive care să satisfacă nevoile de transport, rezultând un volum al spaţiului de încărcare cuprins între 7 şi 12m3, continuitatea a fost posibilă calibrarea sarcinii maxime utile pentru fiecare scop în parte, de la ampatament la ampatament, de la o lungime la alta, volum cu volum. Traducând toate acestea în limbaj de afaceri şi adăugându-le la sarcina maximă utilă şi la cel mai mic ampatament pentru fiecare volum, am putea spune că autofurgonetele exploatează la maximum fiecare kilometru de drum parcurs.
Plecând de la şasiul unui autocamion, în acest caz întreaga încărcătură este suportată de şasiu, reuşind astfel să elimine din solicitările ce acţionează asupra caroseriei fac din acest tip de autovehicul unul rezistent.
Apariţia autofurgonetelor pe piaţa autovehiculelor destinate transportului a însemnat un real succes. Domeniul de utilizare se extinde din ce în ce mai mult, prin sporirea manevrabilităţi, chiar şi prin aglomeraţiile urbane ele descurcându-se foarte bine, astfel autofurgonetele se folosesc în domenii cum ar fi curieratul sau serviciile “porte a porte”.
Prin folosirea tehnologiei de ultimă oră s-a reuşit îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice, folosindu-se materiale noi în construcţia de autovehicule, impunând un respect pentru tot ceea ce ne înconjoară.
Producţia de autofurgonete a dat dovadă de o dinamicitate sporită în ultimele decenii şi mai ales în ultimii ani, când au fost observate schimbări majore atât în proiectare şi execuţie cât şi în modul de apreciere a publicului.
Astfel, motoarele au beneficiat de o atenţie deosebită, efortul de sporire a performanţelor fiind îndreptat pe multiple direcţii: reducerea consumului de combustibil mărirea puterii litrice, a motoarelor, reducerea emisiilor nocive din gazele de evacuare, realizarea unor motoare cât mai uşoare şi cât mai compacte. Tendinţa de extindere a motoarelor cu aprindere prin comprimare, datorită consumului specific mai redus de combustibil în comparaţie cu motoarele cu aprindere prin scânteie, foarte accentuat în ultimii ani, s-a menţinut.
O altă preocupare constantă este aceia a creierii unor familii de motoare cu puteri şi capacităţi diferite, care sunt folosite în funcţie de necesităţi, procedeul favorizând folosirea tipizării în tehnologia de fabricaţie şi exploatare a autofurgonetelor.
Folosirea supraalimentării prin diferite procedee este tot mai des întâlnită la motoarele de autofurgonete, procedeul asigurând creşterea puterii şi a momentului maxim, cu scăderea turaţiilor şi a consumului de combustibil.
Reducerea dimensiunilor de gabarit şi consumului de metal constituie o sursă de cercetare permanentă, fiind realizată prin forţarea motoarelor, când se dezvoltă puteri tot mai ridicate, pe unitatea de cilindree. Se fac eforturi pentru limitarea emisiei de gaze nocive, prin folosirea unor elemente de testare a calităţii produselor de ardere, alături de dispozitive de purificare.
Transmisia autofurgonetelor este obiectul unor continue cercetări, urmărindu-se o mai bună corelare între momentul motor activ şi cel rezistent, sporirea confortului, şi a siguranţei în conducere.
Se constată că o folosire deosebită o au transmisiile automate, în ultima vreme asistate de microprocesoare. O altă preocupare tot mai răspândită este aceia a folosirii tracţiunii integrale, până nu de mult apanajul autoturismelor, însoţite de diferenţiale interaxiale blocabile sau având ca efect îmbunătăţirea capacităţii de trecere şi a stabilităţii.
Suspensia autofurgonetelor, a făcut obiectul unor studii aprofundate privind condiţionarea reciprocă dintre pneu, suspensie şi calea de rulare. Echiparea lor cu suspensii diferite pe toate roţile prin folosirea amortizoarelor hidraulice, precum şi folosirea suspensiei pneumatice a contribuit la mărirea confortului, a siguranţei în exploatare.
Sistemul de frânare cunoaşte preocupări intense de îmbunătăţire prin generalizarea folosirii sistemului cu dublu circuit, a sistemelor servoasistate etc. O mare răspândire a căpătat în dotarea autofurgonetelor a sistemelor de antiblocare a roţilor în cazul unei frânări puternice.
În cadrul sistemului de direcţie se încearcă generalizarea direcţiei servoasistate, sporirea confortului în conducere prin obţinerea unor reglaje ale volanului, funcţie de dimensiunile fiecărui conducător auto.
Un progres însemnat s-a realizat în construcţia de caroserii, reuşindu-se astfel obţinerea unor caroserii cu un coeficient aerodinamic cât mai mic, păstrând o formă plăcută. De asemenea s-a insistat pe obţinerea unui habitaclu cu un confort sporit, cu un post de conducere cât mai ergonomic, cu o insonorizare cât mai bună pentru reducerea zgomotului la un nivel cât mai redus.
În ceea ce priveşte interiorul autofurgonetelor s-au realizat importanţi paşi, asigurându-se astfel un confort comparabil cu al autoturismelor. Chiar dacă autofurgonetele sunt prin definiţie autovehicule de transport de marfă, datorită progresului ştiinţei ele se pot compara într-o oarecare măsură cu autoturismele, deoarece oferă un confort sporit conducătorului auto.
Aparatura de bord foloseşte tot mai mult circuite integrate, cu afişaj numeric, schematic grafic sau mai nou sub formă de diagramă, cu ajutorul tehnicii fluorescenţei în vid sau a cristalelor lichide, care au o fiabilitate ridicată.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dinamica Autovehiculului - Autofurgon
- 5 trepte.xlsx
- amenajare.bak
- amenajare.dwg
- centru greutate.dwg
- centru greutatedwg.bak
- dinamica_ady.xlsx
- IONUT.xlsx
- IVECO.BAK
- IVECO.DWG
- Nu Sterge.bmp
- PREZ1.PPT
- Stat-Autofurgoneta.doc