Cuprins
- CAPITOLUL I.Pag.1
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL II.Pag.3
- 2.1 CONTROLUL RULMENŢILOR GREI.Pag.3
- 2.2 METODE ŞI MIJLOACE PNTRU MĂSURAT ABATERILE DE POZIŢIE SPECIFICE RULMENŢILOR GREI.Pag.7
- 2.3 CONTROLUL DIMENSIONAL.Pag.13
- 2.4 CONTROLUL PARAMETRILOR DE CALITATE.Pag.16
- 2.4.1 STAND PNETRU VERIFICAREA MOMENTULUI DE TORSIUNE,JOCURI
- ŞI RODAJ.Pag.16
- 2.4.2 STAND PENTRU VERIFICAREA DURABILITĂŢII.Pag.19
- 2.4.3 STAND DE ÎNCERCAT RULMENŢI AXIALI LA ROTIRE SUB SARCINĂ.Pag.21
- 2.4.4 CONTROLUL JOCULUI AXIAL.Pag.23
- 2.4.5 STUDIU PIESEI.Pag.31
- CAPITOLUL III.Pag.35
- 3.1 PREZENTAREA SOLUŢIEI TEHNICE ADOPTATE.Pag.35
- 3.2 ALEGEREA REGIMULUI DE SOLICITARE PE STAND.Pag.37
- CAPITOLUL IV.Pag.38
- CALCULUL CILINDRILOR PNEUMATICI DE ACŢIONARE
- 4.1CALCULUL CILINDRULUI PNEUMATIC C1.Pag.38
- 4.2 CALCULUL CILINDRULUI PNEUMATIC C2.Pag.40
- 4.3 CALCULUL CLINDRULUI PNEUMATIC C3.Pag.42
- 4.4 CALCULUL CLINDRULUI PNEUMATIC C4.Pag.45
- CAPITOLUL V. Pag.47
- TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A UNUI REPER DIN CADRUL DISPOZITIVULUI
- 5.1 FILMUL OPERAŢIILOR.Pag.47
- 5.2 CALCULUL TEHNOLOGIC.Pag.54
- 5.3 STABILIREA REGIMURILOR OPTIME DE AŞCHIERE.Pag.55
- CAPITOLUL VI.Pag.60
- 6.1 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII.Pag.60
- 6.2 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN AŞCHIERE.Pag.60
- BIBLIOGRAFIE.Pag.61
Extras din proiect
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
În tehnica de fabricaţie pentru determinarea înfăţişării macro şi microgeometrice pe primul plan stă măsurarea dimensiunilor geometrice.
Principial diferitele mărimi determinate ale produselor pot fi verificate înainte de,în timpul şi după prelucrare.
Aceste posibilităţi diferite în timp sunt valabile atât pentru diferite controale în cadrul întregului proces,cât şi pentru controlul final al produsului.Pe baza cerinţelor diferite şi a condiţiilor deosebite de utilizare,care rezultă din folosirea diferită în timp a mijloacelor de măsurare în procesele de fabricaţie în cursul dezvoltării au fost elaborate metode şi metodologii de măsurare standard şi specifice pentru fabricaţia rulmenţilor grei.
Prin cerinţe de obiectivizare şi de automatizare a supravegherii calităţii,a micşorării dispersiei prelucrărilor mecanice prin aşchiere concomitent cu mărirea preciziei dimensionale şi a formei geometrice,a prevenirii sigure de executare a pieselor necorespunzătoare ,în contextul severităţii calitative şi a unei elasticităţi tehologice cât mai mare,în ultimii ani controlul din construcţia de maşini s-a deplasat pregnant de la formele “în afara procesului” la cele “în sau cu implicaţii asupra procesului”.
Corecta coordonare a proceselor de fabricaţie presupune informaţii prin control măsurare despre starea sistemului,obţinute şi transmise la timpul şi cu cadenţa corespunzătoare gradului de precizie necesar.
De aici rezultă urmatoarele:
-controlul trebuie făcut cu o productivitate cel puţin egală cu aceea a prelucrării,ceea ce presupune pentru mijloacele folosite îndeplinirea unor caracteristici specifice,desigur condiţionat de tipul procesului tehnologic de prelucrare şi control;
-în condiţiile specifice,precizia de măsurare a mijlocului cât şi a sistemului în ansamblu trebuie să corespundă obiectiv procesului de prelucrare sau control;
-pentru asigurarea economicităţii fabricaţiei,procesele tehnologice trebuie să asigure o calitate corespunzătoare pieselor prelucrate,pe care controlul ,prin măsurare,nu numai că o determină ci o garantează.
Între diversele posibilităţi de control la rulmenţi ,controlul “în afara procesului”,”în proces” şi prin “selectie” ,limitele despărţitoare nu sunt rigide,în general datele furmizate de oricare tip de control se pot utiliza pentru reglarea sau corectarea procesului.Dar în cazul controlului “în afara procesului”sau prin “selecţie”circulaţia informaţiilor este mai înceată şi anevoioasă.
În principiu procedeele de control “în sau cu implicaţii în proces”şi in unele cazuri chiar “în afara procesului”constau în posibilitatea controlului,măsurării,conducerii şi opririi prelucrării în functie de rezultatele acesteia în baza unor stări sau condiţii (spre exemplu limitele câmpului de toleranţă)aprioric stabilite şi specifice mărimilor decisive ale piesei.
Procedeele de control “în sau cu implicaţii în proces” tehnic nu sunt totdeauna posibile de aplicat sau presupun utilizarea unor mijloace prea costisitoare în raport cu rezultatele obţinute,cum este cazul şi fabricării rulmenţilor grei.
Pornindu-se de la această precizare şi de de la ideea că cel mai sigur control este cel integral,decizia de alegere a metodei de control cea mai potrivită,în afara sau în timpul procesului se face,de regulă prin răspunsul la criteriile de compatibilitate ale metodei de control adopatată.
În capitolul următor ne propunem prezentarea unor sisteme de control specifice rulmenţilor grei,unele realizate cum sunt în special cele destinate controlului dimensional şi al abaterilor de formă şi poziţie,altele propuse spre execuţie,cum sunt standurile,în scopul depistării unor utilaje necesare verificării calităţii rulmenţilor grei finiţi.
O problemă deosebită în acest sens o constituie gama foarte variată a tipodimensiunilor de rulmenţi grei executaţi.
De exemplu se execută rulmenţi standardizaţi şi nestandardizaţi precum sunt:
-Rulmenţi radiali axiali cu bile pe un rând:STAS 7416
d=200-1060mm;D=310-1280mm;
-Rulmenţi radiali cu bile pe un rând –nestandardizaţi
d=230-760mm;D=370-1080mm;
-Rulmenţi radiali axiali cu bile pe două rânduri-nestandardizaţi
d=200-280mm;D=290-390mm;
-Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un rând,STAS 3043
d=200-710mm;D=360-950mm;
-Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe două rânduri STAS 6190
d=190-1000mm;D=180-1320mm;
-Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe patru rânduri STAS 111198
d=240-400mm;D=360-600mm;
-Rulmenţi radiali oscilanţi cu cu role butoi pe două rânduri STAS 3918
d=220-950mm;D=300-1360mm;
-Rulmenţi radiali axiali cu role conice pe două rânduri STAS 11058
d=240-850mm;D=360-1120mm;
-Rulmenţi radiali axiali cu role conice pe patru rânduri STAS 11059
d=280-560mm;D=420-920mm;
-Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect STAS 3921
d=200-670mm;D=250-800mm;
-Rulmenţi axiali cu radiali cu bile pe un rând STAS 11950
d=200-1800mm;D=250-2200mm;
-Rulmenţi axiali cu role cilindrice cu simplu efect STAS 11220
d=200-800mm;D=250-1060mm;
-Rulmenţi axiali cu role conice STAS 11949
d=152-550mm;D=317-710mm;
-Rulmenţi de sprijin şi de rotire-nestandardizaţi
dmax=4150mm;
CAPITOLUL II
2.1CONTROLUL RULMENŢILOR GREI
Rulmenţii grei se execută într-o mare varietate de tipuri constructive şi dimensiuni,după cum este şi familia rulmenţilor de sprijin şi de rotire.
În general rulmenţi grei trebuie să îndeplinească condiţii tehnice conform STAS 4207-75,ca şi rulmenţii standard de dimensiuni normale,iar parametrii de controlat vor fi cei prezentaţi în tabelul 1.1
În conformitate cu STAS 4207-75,şi N.T.I 01.680.-80 precum şi a condiţiilor tehnice impuse la execuţia acestor tipuri de rulmenţi,precum verificarea calităţii rulmenţilor grei asamblaţi se pot executa următoarele verificări:
-control dimensional
-control abateri de formă şi poziţie
-control parametrii de calitate:joc axial şi eventual moment de frecare
-control la rotire a rulmentului şi sau rodarea acestuia
Condiţiile de măsurare trebuie să fie conform STAS 6.300-81,în care se preconizează atmosfera standard de referinţă,la care se consideră indicaţiile date asupra mărimii de măsurat astfel:
-temperatura:200C adică (273+20)K
-presiunea:101,325 Pa sau 760 mmHg sau 1 atm,sau 1,01325 bari.
-umiditatea relativă:65%
-intensitatea câmpului magnetic:gn=9,80665m/s2
-câmpuri electrice şi magnetice:lipsă
Respectarea condiţiilor de măsurare în cazul rulmenţilor grei este absolut necesară.
Metodele şi mijloacele de măsurare a rulmenţilor grei se adoptă luând în cosiderare următoarele:
-caracteristicile metrologice ale aparatelor de măsurat şi precizia cerută măsurandului;
-productivitatea operaţiei de măsurare sau control tehnic;
-costul operaţiei de control(investiţie făcută pentru aparatul de măsurat si costul manoperei de măsurare,respectiv control tehnic).
Preview document
Conținut arhivă zip
- CUPRINS.doc
- proiect 2003.ppt
- proiect diploma.doc