Exploatarea Utilajului Agricol

1. Întroducere

Una din principalele probleme ale etapei actuale de dezvoltare a societătii constă în sporirea productiei agricole cu cheltuieli minime de muncă si de mijloace. Oportunitatea si calitatea proceselor tehnologice necesită mecanizarea lor – factor important al executării înalt productive a lucrărilor pentru obtinerea productiei. În acest scop e necesar un număr mare de masini si unelte agricole ,cu ajutorul cărora s-ar putea realiza procesul de executare a operatiilor tehnologice in conformitate cu cerintee agrotehnice.

Concomitent cu aparitia unor masini noi si perfectionarea celor existente devin tot mai severe cerintele referitoare la mijloacele energetice. Tractoarele în îmbinarea lor cu masini si unelte agricole,formînd agrigate,trebuie să asigure efectuarea cu strictete a tuturor operatiilor de cultivare a fiecărei plante agricole, posedînd totodată o fiabilitate si o durabiliate înaltă în timpul exploatării lor.

Un moment important în mecanizarea proceselor tehnologice în producţia agricolă o constituie exploatarea tehnică a maşinilor care se bazează pe sistemul preventiv planificat de întreţineri tehnice şi reparaţii Acest compartiment include întreţinerea şi diagnosticarea tehnică, controlul capacităţii de funcţionare a agregatelor, organizarea şi tehnologia păstrării maşinilor, precum şi asigurarea mijloacelor energetice cu combustibili şi lubrifianţi. Acestea sunt condiţiile ale asigurării fiabilităţii sporite de funcţionare a agregatelor agricole, fapt deosebit de important, mai ales, la realizarea proceselor tehnologice (semănatul, îngrijirea semănăturilor, recoltarea) cu termene de executare extrem de mici, care influenţează esenţial asupra rezultatelor producţiei agricole.

În legătură cu cele menţionate absolvenţii instituţiilor de învăţământ agricol, specialiştii şi producătorii agricoli trebuie să cunoască nu numai bazele teoretice ale mecanizării proceselor tehnologice în agricultură, dar să posede deprinderi practice de executare a operaţiilor tehnologici la cultivarea plantelor agricole, de întreţinere şi diagnosticare tehnică a maşinilor, pregătirea tehnologică şi folosirea eficientă a agregatelor agricole.

2. Caracteristica gospodăriei

2.1. Genurile de activitate economice principale ale întreprinderii sînt:

1. Cultura plantelor: cereale, floarea soarelui, porumb şi rapiţa;

2. Servicii în agricultură: aratul, cultivatul, boronitul, semănatul atît pentru ÎI, cît şi pentru persoanele fizice, însă contraplată pentru motorină şi pentru amortizarea cheltuielilor suportate de intreprindere.

3. Întreprinderea mai prestează si servicii ca transport de persoane, ea desrveste 3 rute zi de zi.

Tabelul 1: Productivitatea şi preţul de cost la plantele cultivate în gospodărie.

2.2. Factorii social-economici:

Întreprinderea este situată la 25 km de raionul Cantemir si la 157 km de Chisinău, în partea de sud a Republicii Moldova. Masivurile de teren pentru culturi de teren sunt situate la deal. La baltă masivele sunt plane. Întreprinderea este condusă după următoarea schemă:

Conducătorul întreprinderii: Țatu Vasile

Agronom sef:Ciobanu Victor Gh

Agranom pe protectia plantelor: Ciobanu Victor Gh

Inginer pe protectia muncii: Axentii Stefan

Inginer electric: Guiban Nicolae

Inginer mecanic: Axentii Valeriu

2.3. Asolamentele şi stabilirea lor. Folosirea îngrăşămintelor.

Specializarea şi comercializarea producerii legumelor înaintează noi cerinţe faţă de respectarea asolamentelor în calitate de formă raţională de folosire a pămîntului. Este nevoie de asolamente cu un număr mic de culturi şi saturate la maximum admisibil cu specii dominante între ele. Ţinînd cont de criteriile biologice şi tehnologice trebuie să se aibă în vedere rotaţia culturilor în funcţie de familia botanică pe una şi aceiaşi solă, întroducerea de bază a gunoiului de grajd şi de planta premergătoare, deasemenea folosirea pe scara largă a cultuirlor succesibile. La organizarea asolamentelor se mai ţine cont de următoarele:

- pe una şi aceeaşi solă se cultivă speciile legumicole din aceeaşi familie numai după trei-patru ani;

- după plantele cu un sistem radicular profund se repartizează cele cu sistem radicular superficial;

- după speciile îngrăşate cu gunoi de grajd trebue repartizate culturile care nu suportă gunoi proaspăt, aşa ca rădăcinoasele, bulboasele şi leguminoasele.

Asolamentul poate fi compus din 3,5,7 sole. Foarte des în structura asolamentului se întroduce lucernă ca solă săritoare, care îmbunătăţeşte calităţile solului şi care lasă după ea în sol o cantitate însemnată de Azot. Un rol important în asolamnetele legumiculturii în cazul intensificării ramurii îl ocupă culturile intermediare. Ele nu numai că sporesc productivitatea solului, dar şi atenuază considerabil consecinţe nefavorabile ale concentarţiei înalte a semănăturilor şi plantaţiilor de culturi de bază, îmbogăţeşte solul cu substanţe organice, reduc gradul de înburuienire a solelor şi atacarea plantelor de către boli şi dăunători, ameliorează însuşirile hidrofizice ale solului şi sunt un eficient mijloc al antieroziunilor. În structura plantaţiilor pe suprafeţele irigate se conţin multe culturi cu faza timpurie de recoltare: mazăre verde, cartoful, varza timpurie, cultura de toamnă şi de primăvară recoltate pentru nutreţ verde şi fîn. După aceste culturi pot fi însămînţate cu succes rădăcinoasele alimentare varza tardivă, castravetele şi alte culturi. Pentru culturile ce urmează a fi cultivate în gospodăria dată, ţinînd cont de caracteristicile lor agrobiologice se va alcătui următorul asolament:

2.4. Exploatarea parcului de masini si tractoare.

Întreprinderea dată dispune de o gamă largă de utilaj tehnic. O mare majoritate dintre această tehnica fiind intr-o stare foarte bună de lucru. Iar acum în ultimii cîtiva ani sa înlocuit tehnica veche si uzată cu cea nouă si performantă. Ceia ce dă posibilitatea de a produce si a obtine o productie de calitate mai superioară si făcînd o economie mai însemnată din toate punctele de vedere, cum ar fi: timp, petrol, uleiuri tehnice, piese, s.a. Cît si poluarea mediului ambiant. Asupra condiţiilor de exploatare a tehnicii agricole influenţează un număr de factori exteriori şi interiori. Dintre factorii ex¬teriori sunt: condiţiile climaterice, proprietăţile fizico-chimice ale solului şi plantelor, precum şi nivelul calitativ al întreţinerilor tehnice şi reparaţiilor maşinilor. Dintre factorii interiori sunt: pro¬prietăţile constructive şi tehnologice ale pieselor şi subansamblurilor, respectiv nivelul calitativ al proiectărilor, calitatea fabricării, asamblării şi rodajului.