Fenomene de Transfer

Tema de proiectare

Sa se realizeze un studiu comparativ, în ceea ce priveste transferul de caldura si calculul de dimensionare, între un schimbator de caldura multitubular fascicular si un schimbator cu placi.

Aplicatia este data în industria laptelui, pentru pasteurizarea laptelui.

MEMORIU JUSTIFICATIV

Am început acest proiect cu câteva notiuni de teorie, structurate pe anumite capitole bine definite. Totodata am încercat sa facem o comparatie între Schimbatoare de caldura multitubulare si Schimbatoare de caldura cu placi:

- schimbatoarele de caldura multitubulare nu au viteza mare la trecerea fluidelor prin tevi si între tevi, în timp ce schimbatoarele de caldura cu placi au viteze mari la trecerea prin tevi si printre tevi;

- tevile se curata usor, dar spatiul dintre tevi se curata mai greu la schimbatoare de caldura multitubulare, în timp ce la schimbatoare de caldura cu placi ,curatarea tevilor cât si a aparatelor dintre ele se realizeaza mai greu:

- schimbatoarele de caldura multitubulare au accesibilitate relativ redusa pentru revizie si repartitie, în timp ce schimbatoarele de caldura cu placi, au accesibilitate redusa pentru revizie si separatie;

- suprafata de încalzire pe unitatea de volum este de 15 – 40 m2/m3 la schimbatoare de caldura multitubulare, în timp ce la schimbatoare de caldura cu placi, suprafata pe unitatea de volum este de 220 m2/m3;

- la schimbatoare de caldura multitubulare consumul de metal pe unitatea de suprafata de schimb este de 30 – 80 Kg./m2, în timp ce la schimbatoare de caldura cu placi, suprafata pe unitatea de volum este de 50 – 220 m2/m3.

Pentru pasteurizarea laptelui am ales Instalatia de pasteurizare APV Pasilac, deoarece aceasta îndeplineste mai multe conditii.

Am ales ca tema individuala,”Schimbatoare de caldura cu suprafete extinse”,deoarece m-i s-a parut interesanta, în care am mentionat principalele suprafete extinse folosite si anumite tipuri de tevi utilizate.

PASTEURIZAREA LAPTELUI

SCOPUL PASTEURIZÍRII :

Pasteurizarea este un proces termic ce are în vedere urmatoarele obiective:

- distrugerea totalÎ a microorganismelor patogene;

- distrugerea maximÎ a celorlalte specii de microorganisme dÎunÎtoare;

- distrugerea partialÎ a microflorei banale;

Pasteurizarea are în vedere aceleasi obiective ca si sterilizarea termicÎ dar aceasta operatiune se realizeaza, de regulÎ, în conditii mai putin severe si din acest motiv, efectele secundare ale pasteurizarii sunt în general mai putin intense.

EFECTELE PASTEURIZÍRII :

Pe lângÎ principalele efecte biologice si biochimice, procesul de pasteurizare produce si alte efecte secundare, cum ar fi:

- o usoarÎ scÎdere a valorii nutritive (distrugerea partialÎ a vitaminelor si

enzimelor);

- o usoarÎ modificare a proprietÎtilor organoleptice (gust, aromÎ,

consistentÎ);

- o usoarÎ modificare a compozitiei chimice si structurii cazeinice;

- o mÎrire a duratei de conservare.

PARAMETRII DE PASTEURIZARE :

Temperatura si timpul de pasteurizare sunt principalii factori care influenteazÎ eficienta procesului. În alegerea valorilor acestor doi parametri, trebuie sÎ se facÎ un compromis optim între distrugerea microflorei si minimizarea efectelor secundare nedorite. Laptele nu poate fi considerat bun pentru consum decât dupÎ distrugerea totalÎ a bacilului tuberculozei care se poate realiza prin încÎlzirea laptelui prin douÎ moduri diferite: la temperatura de 620C, timp de 6 minute, urmatÎ de o rÎcire bruscÎ la 40C, sau la temperatura de 720C, timp de 8-12 secunde, urmatÎ deasemenea de o rÎcire bruscÎ la 40C.