Frigider Casnic cu Comprimare Mecanică

Memoriu Justificativ

Tehnologiile de fabricare a instalaţiilor frigorifice de refrigerare şi conservare a produselor alimentare a luat o mare amploare. Scopul major al utilizării instalaţiilor frigorifice de refrigerare şi conservare a produselor alimentare este de a dezvolta şi perfecţiona toate verigile lanţului frigorific în aşa fel încât, prin acesta, să se contribuie în cât mai mare măsură la satisfacerea necesităţilor de alimentaţie raţională şi diversificată a populaţiei, la creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie.

Modernizarea tehnologilor de utilizare a frigului artificial în refrigerarea şi conservarea produselor alimentare impun, pe de o parte perfecţionarea sistemelor frigorifice, îmbogăţirea concepţiei şi performanţelor maşinilor şi aparatelor din cadrul acestora.

Lucrarea de faţă prezintă proiectarea unui frigider casnic cu comprimare mecanică de vapori. Lucrarea este structurată în şapte capitole.

Capitolul unu tratează bazele obţineri frigului artificial, evoluţia frigiderelor casnice, agenţi frigorifici şi a materialelor izolante, expunându-se proprietăţile agenţilor frigorifici, făcându-se o comparaţie între mai mulţi agenţi şi problematica influenţiei lor asupra mediului.

Capitolul doi prezintă generalităţi despre compresoare frigorifice : compresoare deschise, compresoare semiermetice, compresoare ermetice.

Capitolul trei tratează construcţia şi funcţionarea motocompresoarelor ermetice, uleiuri frigorifice şi substanţe anticongelante.

Capitolul patru prezintă câteva din automatizările frigiderelor casnice: releele de pornire şi protecţie a motocompresoarelor ermetice, termostatul si schema electrica a frigiderului casnic.

Capitolul cinci prezintă calculul termic al instalaţiei frigorifice, dimensionarea şi alegerea compresorului, modul de alegere a schimbătoarelor de căldură, diferite tipuri de condensatoare şi vaporizatoare ce pot fi alese.

Capitolul şase prezintă tuburile capilare şi anume întreţinerea şi precauţiile lor.

Ultimul capitolul tratează indicatori de exploatare a frigiderelor şi congelatoarelor casnice, indicatori de funcţionare normală a agregatului frigorific, defecţiunile şi cauzele producerii lor.

Prin natura ei, lucrarea face legătura între specialitatea de frigotehnist şi benificiarii frigului artificial.

Capitolul 1. Introducere în tehnica obţinerii frigului artificial. Evoluţia frigiderelor casnice

Analiza unei ţări din punct de vedere tehnico-economic se poate face şi după nivelul de dezvoltare a industriei frigului. Această industrie este la fel de importantă ca industria energetică, cele două sectoare aflându-se într-o "simbioză" mai exact nu se poate concepe producerea frigului artificial fără energie electrică, iar în ultimul timp frigul artificial ajută la apariţia unor fenomene ce pot revoluţiona producţia şi transportul energiei electrice.

Energia electrică s-a aflat încă de la începuturile frigotehniei moderne la originea proceselor din majoritatea sistemelor frigorifice.

Se poate afirma că tehnologile frigorifice au jucat şi vor juca un rol esenţial, creerea unor condiţii din ce în ce mai bune vieţii generaţiilor actuale şi viitoare.

Un corp ce are temperatura mai ridicată decât al mediului cel înconjoară fie el lichid sau gazos se va răci pe cale naturală până la o temperatură de echilibru. Răcirea unui corp sub temperatura ambiantă se poate realiza numai printr-un aport de energie din exterior ( de obicei energie electrică ), aceasta realizându-se numai într-un sistem frigorific.

Acest lucru se poate observa în figura 1.1

Fig 1.1

Qo - căldura preluată de la sursa rece

Qc - căldura cedată la sursa caldă

W - energia consumată de sistem pentru transferal căldurii

Ecuaţia de bilanţ termic are următoarea formă :

Qo+W=Qc

Sistemele frigorifice se clasifică astfel:

I) După natura energiei consumate :

a) energie mecanică – sisteme frigorifice cu comprimare

mecanică

b) energie termică

c) energie electrică

a) sistemele frigorifice care consumă energie mecanică se pot clasifica

după natura fluidului de lucru astfel :

1) sisteme frigorifice cu comprimare mecanică de gaze – la care agentul de lucru rămâne tot timpul în fază gazoasă pe parcusul desfăşurării ciclului

2) sisteme frigorifice cu comprimare mecanică de vapori – la

care au loc schimbări de fază L V (lichid – vapori)