Impactul transporturilor rutiere asupra mediului - parcare supraterană etajată în Centrul Comercial Coressi

INTRODUCERE

Activitatea de transport joacă un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a unei societăți.

Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuințe, bunuri și servicii etc.

Impactul transportului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu prin:

- aglomerări de trafic și accidente - în cazul transporturilor rutiere;

- poluarea aerului prin emisii de metale grele și noxe;

- poluarea fonică și vibrațiile - în marile intersecții, de-a lungul șoselelor, în apropierea nodurilor feroviare și a aeroporturilor;

- poluarea solului, apei prin deversarea produselor petroliere;

- ocuparea unor suprafețe de teren din intravilan pentru parcări;

- schimbarea peisajul eco-urban;

- generarea de deșeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).

Studiul de impact asupra mediului incearca sa anticipeze efectul asupra mediului inconjurator al unor activitati, in diferite condiții ce pot să apară intr-un viitor apropiat sau mai putin apropiat. Studiul de impact de mediu contine analize tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor efectelor negative si consecintelor acestora cumulate, anterioare, prezente si viitoare, in scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

1 Capitolul I

1.1 Amplasament

Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București, în Depresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale). Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.

Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.