Influența injecției asupra emisiilor poluante

Utilizarea uleiurilor vegetale pentru alimentarea motoarelor cu ardere interna dateaza de un secol, Rudolf Diesel utilizand ulei de arahide in acest scop inca din 1900.

Alte incercari au avut loc in anii 1930 şi 1940, dupa care criza petroliera din anii '70 a readus in actualitate acest tip de combustibil.

Denumirea de Biodiesel are definitii multiple. Intr-o prima acceptiune, prin Biodiesel se intelege orice tip de combustibil, provenit din uleiuri vegetale sau grasimi animale; acesta poate fi utilizat drept combustibil pentru motoarele Diesel fie ca atare, sub forma de ulei brut, fie sub forma de metilester.

Pe de alta parte, denumirea de Biodiesel se aplica şi amestecurilor formate din motorina şi ulei vegetal sau metilester.

Intr-o acceptiune mai noua, standardele internationale se refera la Biodiesel ca fiind provenit doar din esterificarea uleiurilor vegetale sau grasimilor animale; denumirea se aplica atat esterilor (B100), cat §i amestecurilor ester - motorina (B20 - 20% ester, 80% motorina).

Extinderea, in ultimul timp, a preocuparilor legate de utilizarea combustibililor de tip Biodiesel este motivata de cel putin patru elemente:

- reducerea consumului de combustibil fosil;

- reducerea poluarii mediului;

- caracterul ecologic §i regenerabil al esterilor uleiurilor vegetale;

- respectarea cerintelor protocolului de la Kyoto.

Evident, utilizarea unor amestecuri formate din esteri şi motorina va conduce la reducerea consumului de combustibil de origine petroliera, in conditiile in care performantele energetice şi de consum ale motorului raman aceleaşi; se asigura astfel şi reducerea dependentei de petrolul importat. Ca efect global, se apreciaza ca utilizarea unui litru de Biodiesel conduce la economisirea a 0,71.. .0,91 kg de combustibil fosil.

In ceea ce priveşte emisiile poluante, este unanim acceptat ca utilizarea combustibililor de tip Biodiesel (B20) conduce la reducerea tututor emisiilor poluante, cu exceptia celor de oxizi de azot (tab. 1); aceasta comportare este datorata caracteristicilor chimice şi fizice ale acestora (prezenta oxigenului in molecula, lipsa sulfului etc.).

Caracterul ecologic al combustibililor de tip Biodiesel este dat de:

- toxicitate redusa in cazul ingerarii (DL250: 2000 mg/kg corp);

- toxicitate redusa poluarii accidentale a apelor;

- rise mai redus de contaminare a solului, combustibilul de tip Biodiesel (B100) fiind mai biodegradabil (dupa 21 de

zile, peste 95% din biodieselul care a contaminat solul este degradat, in timp ce doar 75% din motorina se

degradeaza in acelasi interval de timp);

- pericol mai redus de aprindere şi explozie la transport sau in timpul stocarii, datorita punctului de inflamabilitate

mai ridicat (peste 110°C, fata de 55.. .60° pentru motorina).

Protocolul de la Kyoto define§te emisiile ce produc efectul de sera pe baza conceptului de potential de tncalzire global Conform acestui protocol, emisiile de CO2 sunt calculate doar pentru arderea combustibililor petrolieri; emisiile provenite din arderea combustibililor regenerabili (pe baza de uleiuri vegetale) nu sunt luate in calcul de protocolul de la Kyoto, considerandu-se ca bioxidul de carbon emis la ardere este compensat de consumul de bioxid al plantelor. In conditiile in care, prin acordul de la Kyoto, tarile semnatare s-au angajat sa reduca emisiile de gaze

producatoare ale efectului de sera cu 5% pana in 2010, in multe state s-au intensificat eforturile privitoare la utilizarea combustibililor neconventionali de tip Biodiesel (tab. 2), ca o modalitate de respectare a prevederilor protocolului.

Tabelul 1

Reducerea emisiilor poluante la utilizarea combustibililor de tip Biodiesel

Produsul poluant- Reducerea emisiilor la utilizarea Biodiesel, comparativ cu motorina (%)- Observatii

Oxizi de sulf- -99- continut de sulf sub 50 ppm

Monoxid de carbon- -20- -

Oxizi de azot- + 1- -

Oxizi de azot, cu optimizarea injectiei- -23- scadere cu 5° a avansului la injectie

Particule solide- -39- -

Hidrocarburi- -32- -

Funingine- -50- -

incercari pe un motor Diesel EURO2

Tabelul 2

Evolutia utilizarii combustibililor de tip Biodiesel in Europa [kt]

Tara- Anul- Observatii

1998- 1999- 2000- 2001- 2002-

Austria- 16- - 30- - - utilizat 100% pe autovehicule

Franta- 319- 344- 330- - - 30% in flote captive 5% in general diesel

Germania- 100- 130- 340- 450- 550- utilizat 100% pe autovehicule

Italia- 96- 96- 75- - - 5% in general diesel

Spania- - - 50- - -

Suedia- - - 50- - - utilizat 100% pe autovehicule