Instalația de alimentare a MAS cu injecție de benzină

ARGUMENT

Automobilul este un vehicul rutier carosat şi suspendat elastic pe cel puţin trei roţi care se deplasează prin mijloace de propulsie proprii în diferite condiţii de teren- destinat transportului direct sau prin tractare al unor încărcări ce pot fi bunuri, persoane.

Apariţia primelor automobile este strâns legată de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motorului cu ardere internă. Primele automobile au apărut pe la mijlocul secolului trecut şi erau echipate cu motor cu abur, iar spre sfârşitul secolului, motorul cu abur începe să fie înlocuit cu motorul cu ardere internă.

Aceste automobile erau prevăzute cu roţi fără pneuri, aveau o transmisie simplă, masă mare, iar viteza de deplasare foarte redusă.

În secolul nostru , începe folosirea roţilor cu pneuri, s-au perfecţionat motorul cu ardere internă şi transmisia, au crescut vitezele de deplasare şi s-a diversificat continuu construcţia automobilelor.

Precursorii români se remarcă prin contribuţii originale la dezvoltarea automobilului.

În anul 1880 Dumitru Văsescu student la Paris, realizează un automobil original acţionat cu aburi.

Primul automobil aerodinamic a fost construit în anul 1923 de inginerul Aurel Perşu. Automobilul, fără diferenţial şi cu motorul în spate a fost brevetat în mai multe ţări. Traian Vuia a brevetat în anul 1930 un automobil propulsat cu ajutorul generatorului cu abur Vuia.

După cel de-al doilea război mondial în ţara noastră au fost realizate câteva automobile prototip la care soluţiile utilizate în ce priveşte motorul, transmisia şi caroseria s-au situat pe acelaşi plan cu automobilele străine de atunci, de aceeaşi capacitate cilindrică.

Dintre aceste realizări pot fi amintite microautomobilele realizate între anii 1945-1947 la Uzinele I.R.A. din Braşov şi echipate în motoare cu doi timpi.

La Societatea Comercială Automobile Dacia S.A. din Piteşti, începând cu anul 1970, paralel cu construcţia autoturismului Dacia 1100, a intrat în producţia de serie autoturismul Dacia 1300, având un motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindri, care pe parcurs a fost modernizat şi diversificat. În prezent, la această societate, se fabrică autoturismul Dacia Logan cu o linie modernă, având un motor dispus transversal cu patru cilindrii în linie.

In lucrarea de fata voi prezenta sistemul de alimentare prin injectie, un sistem mult mai avantajos fata de sistemul clasic de alimentare , atat prin constructie cat si prin performatele sale.

CAP 1 DESCRIEREA SISTEMULUI

SI A ELEMENTELOR COMPONENTE,

Componentele sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1):

1. Pompa electrica de combustibil;

3. Filtru combustibil;

4. Regulator presiune combustibil;

5. Injector;

6. Senzor Taer;

8. Potentiometru pentru clapeta;

9. Motoras pozitionare clapeta;

10. Electroventil recirculare vapori combustibil;

11. Canistra cu carbon activ;

12. Unitate de control electronica (calculator de injectie si aprindere)’

13. Bobina de inductie;

14. Senzor Tlichid racire;

15. Senzor turatie si pozitie arbore cotit;

16. Senzor oxigen (Lambda);

17. Convertor catalitic;

18. Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare sistem.

Pe acest desen se mai pot identifica: 2. Rezervor de combustibil; 7. Filtru de aer.

Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor, pompa electrica de combustibil, filtru de combustibil, unitate centrala de injectie, conducte de alimentare si retur.

Figura 1

În funcţie de informaţiile primite de la diverși senzori, dar în principal în funcţie de turaţia și sarcina motorului, unitatea de control electronic va determina avansul la aprindere, va identifica cilindrii aflaţi la punctul mort superior și în consecinţă, comandă bobina corespunzătoare acestora.

Aceasta produce scânteia la nivelul celor doi cilindrii aflaţi la punctul mort superior întrerupând punerea la masă a bobinei în cauză.