Instalatie de Incalzire a Gazelor Naturale Echipata cu Schimbatoare de Caldura Apa-Gaze

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Instalatie de Incalzire a Gazelor Naturale Echipata cu Schimbatoare de Caldura Apa-Gaze.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc, dwg de 90 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marina Ionescu, Stef Cornel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CAP.1 NECESITATE ÎNCÃLZIRII TEHNOLOGICE A GAZELOR 5
CAP. 2 SCHIMBÃTOARE DE CÃLDURÃ 6
2.1.Definiţie, noţiuni de bază, agenti termici 6
2.2. Clasificarea schimbătoarelor de căldură 8
2.3. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un schimbător de căldură 12
2.4.Alegerea purtătorilor de căldură 13
CAP. 3. CRITERII DE ALEGERE A SCHIMBÃTOARELOR DE CÃLDURÃ 16
CAP. 4. CONSIDERAŢII TEHNICE GENERALE DE PROIECTARE 18
CAP.5 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A SCHIMBÃTORULUI DE CÃLDURÃ APÃ-GAZ 20
5.1 Stabilirea naturii fluidului: 20
5.2 Stabilirea debitelor G1 şi G2 : 20
5.3 Stabilirea temperaturilor de intrare şi de ieşire: 20
5.4 Alegerea tipului de încălzitor de gaze : 21
5.4.1.Descrierea funcţională a încălzitorului de gaze 21
5.4.2.Calculul dimensiunilor geometrice ale încălzitorului de gaze 23
CAP.6 BILANŢUL ENERGETIC AL ÎNCÃLZITORULUI DE GAZE 27
6.1 Schema bilanţului termic 27
6.2 Determinarea debitului de gaze G2 pe încălzitor 29
6.3 Determinare debitului de apă G1 30
CAP.7 CALCULUL TERMIC AL ÎNCÃLZITORULUI DE GAZE 32
7.1. Calculul diferenţei medii de temperatură 32
7.2. Calculul temperaturilor medii ale celor doi purtători de căldură 32
7.3. Calculul coeficientului de convecţie interioară (apă-ţeavă) 33
7.3.1. Variaţia temperaturii în încălzitorul de gaze are loc conform schemei următoare: 33
7.3.2. Calculul regimului de curgere 33
7.3.3. Calculul invariantului (criteriului) Nusselt 34
7.3.4. Calculul coeficientului 35
7.3.5. Calculul lui tp2 35
7.4. Calculul coeficientului de convecţie exterioară 36
7.4.1. Calculul regimului de curgere 36
7.4.2.Calculul lui „Nu” 36
7.4.3. Calculul coeficientului 37
7.5 Calculul coeficientului redus de trecere a căldurii pe partea nervurată 38
7.6. Calculul coeficientului global de schimb de căldură K 39
7.7 Calculul sarcinii termice a schimbătorului de căldură 40
CAP.8. CALCULUL IZOLAŢIEI TERMICE A ÎNCALZITORULUI DE GAZE 41
CAP.9 STABILIRE NUMARULUI NECESAR DE ÎNCALZITOARE DE GAZE 44
9.1. Determinarea necesarului de căldură utilă 44
9.2.Determinarea numărului de încălzitoare 44
CAP.10. DETERMINAREA DEBITULUI DE GAZ COMBUSTIBIL 45
10.1. Determinarea cantităţii de căldură Q1 gaz combustibil 45
10.2. Determinarea debitului de gaz Ggc combustibil pentru un încălzitor 45
CAP.11. DIMENSIONAREA ÎNCALZITORULUI DE GAZE NATURALE Pn 64bar -BREVIAR DE CALCUL 46
11.1. Condiţii de calcul 46
11.2. Materiale utilizate la construcţia încălzitorului 46
11.3 Determinarea efortului unitar admisibil 46
11.4. Calculul grosimii elementelor încălzitorului 47
11.4.1 Determinarea grosimii părţilor cilindrice 47
11.4.2. Verificarea condiţiilor de aplicabilitate a formulelor de calcul 48
11.4.3. Calculul presiunii de probă 48
11.5. Calculul grosimii fundurilor elipsoidale 49
11.5.1. Determinarea grosimii de proiectare sp 49
11.5.2. Verificarea condiţiilor de aplicabilitate a formulei de calcul a grosimii fundului elipsoidal 50

Extras din document

CAP.1 NECESITATE ÎNCÃLZIRII TEHNOLOGICE A GAZELOR

Gazele naturale, după extracţie, respectiv de la gura sondei şi în continuare în procesul de transport până la utilizare suferă transformări de stare, iar necesitatea încălzirii gazelor apare în punctul de laminare, unde din cauza detentei gazelor, se produce o scădere brusca a temperaturii, care ajunge uneori, la valoarea de formare a hidraţilor. De asemenea, în cazul în care tratarea gazelor se realizează în instalaţii centrale şi distanţele de la sonde la aceste instalaţii sunt mari, existând pericolul de îngheţare a apei libere din gaze şi a apei de saturare a gazelor, pe conducte se montează o staţie de încalzire prevăzută cu încalzitoare de gaze.

Dacă temperatura gazelor laminate are o valoare scăzută, apa din gaze (apa liberă şi vaporii de apă care saturează gazele) poate îngheţa sau poate produce criohidraţi obturând conducta de gaze. Criohidraţii se produc atunci când temperatura din conductă este egală sau mai mică decât temperatura punctului de rouă al gazului respectiv.

Având în vedere că în România, conform reglementărilor în vigoare temperatura solului la adâncimea de îngropare a conductelor este de 273-275K, iar presiunea de regim este de maximum 5,5Mpa, punctul de rouă al gazului este considerat 268K (-50C). În aceste condiţii cu siguranţă, pe conducta de transport nu va exista condensare de apă în nici o perioada a anului, şi deci nu se vor forma hidraţi.

CAP. 2 SCHIMBÃTOARE DE CÃLDURÃ

2.1.Definiţie, noţiuni de bază, agenti termici

Schimbătorul de căldură este un aparat care are drept scop realizarea unui transfer de căldură de la un fluid mai cald la un alt fluid mai rece, în procesele de: încălzire – însoţită eventual de topire, fierbere, vaporizare, evaporare, uscare etc., sau de răcire – eventual însoţită de condensare – cum sunt cele din cazanele de abur ori apă caldă sau fierbinte, cuptoare, preîncălzitoare, evaporatoare, distilatoare, condensatoare etc.

Cele două fluide între care are loc transferul de căldură sunt denumite purtători de căldură. Fluidul mai cald, care cedează căldura şi se răceşte se numeşte agent sau purtător primar, iar fluidul mai rece, care preia căldura de la primul şi se încălzeşte, se numeşte agent sau purtător secundar.

Din definiţia schimbătoarelor de căldură se vede marea diversitate a acestora atât din punct de vedere constructiv cât şi al calculului lor.

Sensul de curgere pentru cele două fluide (cald şi rece) în cazul schimbătoarelor recuperatoare sau cu suprafaţă este prezentat schematic în fig. 1.1.

Factorii care influenţiază performanţele unui schimbător de căldură se pot grupa în trei categorii:

- datele procesului tehnologic;

- variabilele de proiectare;

- proprietăţile fizice ale fluidului şi peretelui despărţitor;

Din datele procesului tehnologic rezultă, de regulă, sarcina termică a schimbătorului de căldură. În majoritatea aplicaţiilor se cunosc, de obicei, variaţia de temperatură a fluidului principal şi temperatura de intrare a agentului de încălzire sau răcire. O atenţie deosebită trebuie dată alegerii pierderilor admisibile de presiune ale agenţilor termici p1 şi p2; ridicarea acestora poate conduce la viteze mari de curgere a fluidelor, la creşterea turbulenţei, cu efecte pozitive asupra transferului căldurii, dar cu mărirea costului energiei de pompare pe toată durata de exploatare a aparatului.

Fisiere in arhiva (8):

  • Instalatie de Incalzire a Gazelor Naturale Echipata cu Schimbatoare de Caldura Apa-Gaze
    • Bilant termic.doc
    • DESENE_ACAD
      • distributia.dwg
      • incalz21.dwg
      • incalz213finald.dwg
      • incalz213finasectionatld.dwg
      • incalz213finasectionatld1.dwg
    • prima pagina.doc
    • PR_ECHIP_FINAL.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE ‘HERMANN OBERTH’ SPECIALIZAREA T.D.D.H.