Instalații de ungere

Argumentul

Tendinta actuala in domniul auto este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante, consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului .

Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobilului si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului.

Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului, procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa apara in timp expoatarii acestuia, metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului.

Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica.

Analiza sistemului, metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare parcurs pana in acest moment.

Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producatori.

INSTALATI DE UNGERE

Motoarele cu ardere interna, in special cele policilindrice, au un mare numar de articulatii, cilindri, cuzineti, bolturi, arbori cu came, tije de supape etc., care nu se pot mentine in buna stare de functionare fara o ungere permanenta si sigura.

In general, toate mecanismele automobilului au nevoie de ungere. Exceptie de la aceasta regula fac piesele care trebuie sau pot lucra uscat ca: periile dinamului si ale electromotorului pe colectoarele respective, talerele supapelor pe scaunele lor, butucul discului de ambreiaj pe canelurile axului primar, parghiile placii de presiune, ferodoul de la ambreiaj si de la frane, cureaua ventilatorului si toate articulatiile cu bucse din cauciuc.

Atunci cand doua corpuri in contact se deplaseaza una fata de cealalta, intre suprafetele de contact apare o forta care se opune miscarii, numita forta de frecare. In multe cazuri frecarea este folositoare, caci fara existenta ei franarea nu ar fi posibila, automobilul nu ar putea inainta pe drum etc.

In cazul motoarelor, frecarea produce o serie de neajunsuri si anume: incalzeste suprafetele pieselor care se freaca, uzeaza piesele si re¬duce fortele active etc. De aceea, intre suprafetele aflate in miscare de frecare se introduce o pelicula de ulei. Prin interpunerea acestei pelicule de ulei se micsoreaza fortele de frecare, se reduce uzura prematura a pieselor, se inlatura particulele fine produse prin uzura intre suprafetele in frecare (in special in zona cilindru-piston-segmenti), se racesc lagarele, pistoanele si alte piese, se sporeste etansarea intre cilindri, pistoane si segmenti (deoarece lubrifiantul opune o oarecare rezistenta la scaparile de gaze).

Reducerea frecarilor la motoarele moderne se obtine prin diferite mijloace: ungerea cu uleiul corespunzator (in raport de anotimp), asigurarea jocurilor (tolerantelor) necesare formarii unui strat separator (pelicula) de ulei, finisarea suprafetelor pentru ca asperitatile sa fie cat mai mici, tratarea suprafetelor prin cromare, grafitare etc.