Întreținerea componentelor centrifuge și rotative

ARGUMENT

Aspectul tehnico mecanice ale proceselor de fabricaţie depind in mare măsura de utilaje. Sarcina fundamentala a utilajului in care se desfasoara un anumit proces de fabricaţie este aceea de a asigura totalitatea condiţiilor de lucru necesare pe intrega perioada de utilizare.

Este cunoscut faptul ca după un anumit număr de ore de funcţionare utilajele nu mai au aceiaşi indici de exploatare, starea tehnica se inrautateste si apare necesitarea efectuării reparaţiilor prin care acestea sa fie repuse in stare normala de funcţionare.

Scopul lucrării este cunoaşterea principalelor tipuri de defecte ce pot sa apăra la pompele cu piston, cauzele si posibilitatole de remediere a lor precum si modalităţile de reparare a organelor componente ale acestui tip de pompe

CONSIDERATII TEORETICE

COMPENSOARE CENTRIFUGE ŞI ROTATIVE

COMPRESOARE CENTRIFUGE

Compresoarele centrifuge sunt maşini asemănătoare cu pompele centri¬fuge, lucrând după acelaşi principiu. Rotorul rotindu-se, gazul este supus forţei centrifuge, care îl împinge în carcasa spirală a compresorului şi apoi în conducta de refulare.

NOTIUNI GENERALE

Avantaje si dezavantaje

Avantajele şi dezavantajele compresoarelor centrifuge rezultă din caracteristicile lor. Faţă de compresoarele cu piston ele se caracterizează prin debit mai mare şi presiune mai mică, printr-o construcţie mai sim¬plă şi o greutate mai mică. De asemenea, întreţinerea compresoarelor centrifuge este mai uşoară şi deci cheltuielile de întreţinere sunt mai mici.

Ca dezavantaje ale compresoarelor centrifuge se pot menţiona sensi¬bilitatea lor mai mare în funcţionare, respectiv funcţionarea lor instabilă în anumite condiţii De asemenea, dacă debitul unui compresor centrifug scade sub o anumită limită, presiunea lui de refulare devine mai mică decât presiunea din conducta de refulare şi, compresorul neavând supape, curentul de gaze se inversează, producându-se o curgere din reţea în com¬presor, spre conducta de aspiraţie. Acest fenomen se numeşte pompaj şi conduce la întreruperea funcţionării compresorului. Pentru evitarea lui se procedează fie la o strangulare a aspiraţiei, fie se foloseşte o supapă de reţinere la refulare.

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

Compensatoare rotative

Compresoarele rotative se aseamănă cu compresoarele cu piston, prin faptul că lucrează tot pe principiul volumetric, adică prin mărirea spa¬ţiului în timpul aspiraţiei şi micşorarea lui în timpul refulării, însă se deosebesc prin faptul că organul de pompare are o mişcare combinată de rotaţie şi translaţie, în loc de o mişcare rectilinie alternativă.

Aceste compresoare sunt asemănătoare şi cu compresoarele centrifuge, deoarece sunt compuse dintr-o parte fixă — statorul şi una mobilă — rotorul, care are o mişcare de rotaţie.

Compresoarele rotative (fig. 1) sunt asemănătoare, din punct de ve¬dere constructiv, pompelor cu lamele rotitoare; Se compun dintr-o car¬casă 1, în care se roteşte rotorul 2, montat excentric. Rotorul este pre¬văzut cu paletele 3, care se pot mişca liber în fantele practicate de rotor. Ele sunt împinse în timpul rotirii de forţa centrifugă, astfel încât freacă pe suprafaţa interioară a carcasei 1. Aspiraţia se face prin orificiul A şi refularea prin orificiul R.

în timpul rotirii, volumul fiecărei celule dintre două palete creşte pe partea de aspiraţie şi scade pe par¬tea de refulare. Aspiraţia are loc cât timp paletele parcurg arcul a—6 şi refularea, arcul c—d. Pe arcul b—c are loc comprimarea aerului, deoa¬rece celulele sunt izolate de spaţiu! de aspiraţie cât şi de cel de refulare.