Intretinerea si Repararea Sistemelor de Ungere la Autovehicule

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Intretinerea si Repararea Sistemelor de Ungere la Autovehicule.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Cap.1. Memoriu justificativ 4
Cap.2. Părţi componente ale sistemului de ungere 5
Cap.3. Defecte ce pot apărea în sistemul de ungere 14
Cap.4. Repararea sistemului de ungere 16
Cap.5. Întreţinerea instalaţiei de ungere 17
Cap.6. Norme specifice de securitate a muncii pentru intreţinerea şi repararea autovehiculelor 18
Bibliografie 20

Extras din document

1.Memoriu justificativ - argument

Motoarele de autovehicole din zilele noastre au performanţe superioare de durabilitate şi economicitate, datorate în mare parte progreselor realizate în domeniul ungerii precum şi al tehnologiei de fabricare a uleiului.

Stratul de ulei dintre suprafeţele în frecare are scop :

• să micşoreze lucrul mecanic consumat pentru învingerea forţelor de frecare .

• să reducă uzurile de toate felurile ale organelor motorului aflate în mişcare relativă.

• să reducă temperatura organelor în mişcare .

• să mărească etanşarea cilindrului .

• să evacueze impurităţile între suprafeţele în frecare.

Organele motorului lucrează în condiţii extrem de variate:

-fusurile arborelui au o mişcare de rotaţie

-pistonul şi segmentul au o mişcare alternativă de translaţie

-tacheţii si uneori supapele au simultan o mişcare de translaţie şi rotaţie.

2. Părţi componente ale sistemului de ungere

2.1 Sistemul de ungere

Este ansamblul pieselor motorului si circuitelor aferente care servesc la ungerea pieselor în mişcare, precum şi asigurarea circulaţiei, filtrării şi răcirii uleiului.

Rolul ungerii constă în înlăturarea frecării directe (uscate) între suprafeţele pieselor în miscare, în vederea reducerii lucrului mecanic de frecare. Prin reducerea lucrului mecanic de frecare se micşorează pierderile de putere prin frecare, uzarea pieselor în frecare, încalzirea lor şi contribue la etansarea ansamblului cilindru - piston - segmenţi.

Intensitatea ungerii pieselor este în funcţie de solicitările şi viteza de deplasare relativă a pieselor.

Mecanismele care necesită ungerea cea mai intensă sunt mecanismul bielă - manivelă şi mecanismul de distribuţie.

Sistemele de ungere sunt de trei feluri:

a. ungerea prin stropire, care este sistemul de ungere a pieselor în mişcare ale motorului cu ajutorul uleiului improşcat arborele cotit, care în mişcarea sa de rotaţie barbotează (balaceşte) uleiul aflat in baia de ulei;

b. ungerea forţata, care este sistemul de ungere a pieselor în mişcare ale motorului cu ajutorul uleiului trimis sub presiune printr-o conductă principală şi canale de către o pompă de ulei;

c. ungerea mixtă, care este sistemul de ungere la care o parte din piesele motorului care sunt supuse la solicitări şi viteze de deplasare mari sunt unse prin presiune, iar o altă parte prin barbotaj.

Procesul de lubrificaţie se desfăşoară normal dacă uleiul:

1.-se alege raţional .

2.-se distribuie corespunzător la organele în mişcare:

a) se deplasează la locurile de ungere cu un consum minim de lucru mecanic.

b) în doze pozitive, pentru a limita consumul.

c) la temperaturi adecvate.

Uleiurile minerale, cu răspândirea cea mai largă în prezent, se obţin din păcură (reziduu obţinut din distilarea primară a ţiţeiului) prin distilarea la presiuni coborâte.

Compuşii care se separă sunt:

1) hidrocarburi parafinice, normale şi ramificate;

2) hidrocarburi naftenice;

3) hidrocarburi aromatice cu legături duble;

4) hidrocarburi mixte, rezultate prin combinarea compuşilor precedenţi;

5) răşini şi asfaltene, care au o structură chimică mai puţin cunoscută.

Uleiurile trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

1) să posede o viscozitate optimă, o onctuozitate bună, o variaţie redusă a viscozităţii cu temperatura;

2) să posede o stabilitate chimică ridicată;

3) să acţioneze eficient împotriva uzurilor;

4) să posede o temperatură de congelare redusă.

2.2 Principiul de funcţonare a sistemului de ungere

Sistemul de ungere este alcătuit dintr-un circuit principal de ulei şi unul sau mai multe circuite secundare. Circuitul principal cuprinde rezervorul de ulei, una sau mai multe pompe de ulei, conductele prin care se deplasează uleiul spre punctele principale de ungere şi supapele de siguranţă. Uleiul este refulat de pompă într-o conductă principală numita magistrală de ulei şi este distribuit apoi prin canale derivate la lagărele de sprijin. În unele cazuri, magistrala de ulei o constituie chiar arborele cotit. Circuitul secundar cuprinde filtrul de ulei în derivaţie şi radiatorul de răcire.

Sistemul de ungere cuprinde de asemenea, aparate de control pentru determinarea presiunii, temperaturii şi nivelului uleiului în carter şi dispozitive de siguranţă pentru a preveni suprapresiunea în carter şi în conductele de ulei.

Sistemele de ungere se clasifică, de asemenea, în raport cu rezervorul de ulei. La majoritatea motoarelor pentru autovehicule şi tractoare rezervorul de ulei este chiar carterul inferior al motorului, în care se găseşte 90……95% din cantitatea totală de ulei; în acest caz sistemul de ungere se numeşte cu carter umed. La unele motoare uleiul se găseşte intr-un rezervor special; uleiul care se scurge în carter se îndepărtează prin intermediul unor pompe. Acest sistem de ungere se numeşte cu carter uscat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Intretinerea si Repararea Sistemelor de Ungere la Autovehicule.doc