Mecanism de Ghidare - Brațe Inegale - Direcție pentru Autocamion

Domeniu: Mecanică

Conține 3 fișiere: doc, xlsx, dwg

Pagini : 52 în total

Cuvinte : 9419

Mărime: 2.47MB (arhivat)

Publicat de: Man C.

Puncte necesare: 10

FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat. de Autovehicule şi Motoare

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

2 STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROŢILOR cu brate inegale 3
2.1 Modalitati de amplasare a amortizorului 3
2.2 Funcţiunile Mecanismului de Ghidare 3
2.2.1 Rolul şi clasificarea sistemelor de direcţie 5
2.2.2 Geometria Direcţiei şi Posibilităţi de Reglare 7
2.2.3 Verificarea geometriei direcţiei 15
2.3 Tipuri de Mecanisme de Ghidare Studiate 15
2.4 Mecanism de actionare a directieicu melc globoidal si rola 16
3 ANALIZA CINEMATICA A MECANISMULUI DE GHIDARE cu brate inegale 19
3.1 Posibilităţi de Reglare a Geometriei Direcţiei Roată şi Pivot 20
3.1.1 Sisteme şi aparate optice de măsurare 20
4 STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMUL DE DIRECTIE 22
4.1 Alegerea tipului constructiv 22
4.2 Mecanismul de acţionare a direcţiei 26
4.3 Transmisia direcţiei în cazul punţii articulate 31
5 MODALITĂŢI DE DETERIORARE A MECANISMULUI DE DIRECTIE 34
5.1 DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE DIRECŢIE. 34
5.2 ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI DE DIRECŢIE 36
6 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA MECANISMULUI DE DIRECTIE 39
6.1 Tipuri de Materiale Utilizabile 39
7 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE ŞI CALCULUL MECANISMULUI DE DIRECTIE 40
7.1 Justificarea Soluţiei Constructive 40
7.2 Alegerea Regimurilor de Calcul 40
7.2.1 Mecanismul de acţionare al casetei 40
7.2.2 Fortele care actioneaza asupra mecanismului 41
7.2.3 Mecanismul casetei 42
7.2.4 Mecanismul de acţionare a direcţiei 43
7.2.5 Mecanismul direcţiei 44
7.2.6 Forţele în barele şi articulaţiile mecanismelor din sistemul de direcţie 45
7.2.7 Dimensionarea barelor şi levierelor din mecanismele sistemelor de direcţie 46
7.2.8 Dimensionarea casetei 47
7.2.9 Dimensionarea angrenajului melcat 47
8 BIBLIOGRAFIE 52

Extras din proiect

2 STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROŢILOR CU BRATE INEGALE

2.1 MODALITATI DE AMPLASARE A AMORTIZORULUI

2.2 FUNCŢIUNILE MECANISMULUI DE GHIDARE

- Are rolul de a realiza o legatura corecta a rotilor cu caroseria.

- Trebuie sa permita anumite miscari sau sa ingradeasca altele.

- Trebuie sa mentina unghiuri de cadere apropriate de cele optime

- Trebuie sa diminueze variatiile de ecartament

- Trebuie sa asigure o pozitie ridicata a centrului instantaneu de ruliu al caroseriei pentru ca efectul acestuia sa fie diminuat

- Sa fie suficient de rezistent pentru a prelua fortele maxime ce apar in timpul deplasarii

- Impreuna cu mecanismul de corelare a directiei trebuie sa asigure geometria corecta rotii

Mecanismul de ghidare cu brate inegale:

- Cu axe de balansare paralele

- Cu axe de balansare neparalele

2.2.1 Rolul şi clasificarea sistemelor de direcţie

Sistemul de direcţie asigură maniabilitatea automobilului, adică capacitatea acestuia de a se deplasa în direcţia comandată de către conducător, respectiv de a executa virajele dorite şi de a menţine mersul rectiliniu, atunci când virajele nu sunt necesare.

Schimbarea direcţiei (virarea) automobilului se realizează prin poziţionarea roţilor de direcţie. Operaţia de poziţionare, prin rotire, a roţilor în vederea virării automobilului se numeşte bracare. Sistemul de direcţie este unul din mecanismele principale ale automobilului care are un rol hotărâtor asupra siguranţei circulaţiei, mai ales în condiţiile creşterii continue a parcului de automobile şi a vitezei lor de deplasare.

Sistemul de direcţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

- stabilizarea mişcării rectilinii;

- să asigure manevrarea uşoară a direcţiei;

- să permită obţinerea unei raze minime de viraj cât mai reduse;

- să aibă un randament cât mai ridicat;

- să elimine oscilaţiile unghiulare ale roţilor de direcţie în jurul pivoţilor fuzetelor (fenomen cunoscut sub numele de shimmy şi care produce uzura articulaţiilor şi pneurilor);

- să fie suficient de ireversibil, astfel încât şocurile provenite din neregularităţile căii să fie transmise cât mai atenuate la volan;

- să permită o manevrare rapidă a direcţiei (unghiurile de rotaţie ale volanului să fie suficient de mici pentru a realiza o conducere sigură în raport cu viteza automobilului);

- să necesite acelaşi număr de rotaţii ale volanului (de la poziţia de mers în linie dreaptă) pentru aceeaşi rază de viraj la stânga sau la dreapta;

- să permită înclinarea roţilor în viraj astfel încât să nu se producă alunecarea lor;

- să permită reglarea şi întreţinerea uşoare;

- să nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari şi prin aceasta la micşorarea

siguranţei conducerii;

Clasificarea sistemelor de direcţie se face după mai multe criterii:

- După locul de dispunere a mecanismului de acţionarea direcţiei, se deosebesc

sisteme de direcţie pe dreapta şi sisteme de direcţie pe stânga.

- După locul unde sunt plasate roţile de direcţie, sistemele de direcţie se împart astfel:

- la automobilele cu două punţi, pot fi directoare roţile punţii din faţă (soluţia clasică), roţile punţii din spate sau rotile ambelor punţi;

- la automobilele cu trei punţi, pot fi directoare roţile punţii din faţă, roţile punţii din faţă şi ale punţii posterioare sau roţile punţii din faţă şi ale punţii din mijloc;

- la automobilele cu patru punţi, pot fi directoare roţile primelor două punţi, roţile primei şi ultimei punţi sau roţile tuturor punţilor.

- După tipul mecanismului de acţionare, sistemele de direcţie se clasifică în funcţie de:

- raportul de transmitere, care poate fi constant sau variabil;

- tipul angrenajului, întâlnindu-se mecanisme cu pinion şi cremalieră (Fig. 3.1), cu melc, cu şurub, cu manivelă şi cu roţi dinţate;

- tipul comenzii, care poate fi mecanică, mecanică cu servomecanism (hidraulic, pneumatic sau electric) şi hidraulică.