Mecanisme de Transformare a Miscarii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Mecanisme de Transformare a Miscarii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Militaru Daniel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Capitolul I. Mecanisme de transformare a mişcării
I.1. Generalităţi. Clasificare.
I.2. Mecanismul şurub – piuliţă.
I.2.1. Părţi componente. Funcţionare.
I.2.2. Domenii de utilizare.
I.2.3. Avantajele şi dezavantajele folosirii mecanismului şurub – piuliţă
I.2.4. Alegerea profilului şi materialului.
I.3. Mecanismul roată dinţată – cremalieră.
I.3.1. Generalităţi.
I.3.2. Dimensionare.
I.4. Mecanisme cu came.
I.4.1. Descriere. Clasificare.
I.4.2. Părţi componente:
I.5. Mecanismul cu excentric.
I.6. Mecanismul cu clichet.
I.7. Mecanismul bielă – manivelă.
Bibliografie

Extras din document

Importanţa utilizării mecanismelor în

construcţia maşinilor-unelte

În industria constructoare de maşini se realizează, prin procedee de prelucrări mecanice, produse necesare diferitelor domenii ale tehnicii, cum ar fi: industria de electrotehnică şi mecanică fină, industria de automobile, energetică-nucleară, construcţii metalice şi utilaj tehnologic, construcţii aero-spaţiale, etc.

Tehnologia prelucrării mecanice prin aşchiere se ocupă cu aplicarea ştiinţifică a proceselor de prelucrare a pieselor, prin îndepărtarea surplusului de material sub formă de aşchii, în vederea obţinerii unor produse de înalt nivel tehnic şi la un cost minim.

Operaţia de prelucrare mecanică prin aşchiere se realizează cu ajutorul maşinilor-unelte.

Maşina-unealtă este o maşină de lucru echipată cu scule şi dispozitive necesare pentru realizarea operaţiilor de prelucrare prin aşchiere.

Din categoria maşinilor-unelte fac parte: strunguri de diferite tipuri, maşini de frezat, rabotat, mortezat, maşini de rectificat, maşini de găurit, maşini de alezat, etc.

În general, o maşină-unealtă se compune dintr-o serie de mecanisme şi organe specifice maşinilor-unelte (batiuri, ghidaje, arbori, axe, lagăre, cuplaje, etc.) care face posibilă realizarea ciclului de prelucrare prin aşchiere.

Condiţiile tehnologice de prelucrare a pieselor prin aşchiere au condus la realizarea unui număr de tipuri de maşini-unelte cu mişcarea principală de rotaţie.

În general, maşinile-unelte sunt acţionate de motoare electrice care asigură mişcarea de rotaţie la intrarea în cutia de viteze, turaţia mişcării putând fi variată în limite foarte strânse (una, două, trei şi mai rar patru turaţii).

Aşadar, apare necesară existenţa în schema cinematică a mecanismelor pentru transmiterea mişcării de la motorul electric la axul principal şi pentru schimbarea turaţiilor în scopul lărgirii domeniului de utilizare al turaţiilor la axul principal al maşinilor-unelte.

Utilizarea unui anumit tip de mecanisme, în construcţia maşinilor-unelte, este influenţată de o seamă de factori care ţin de utilizarea maşinii-unelte, de economicitatea soluţiei, de avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă fiecare tip de mecanism în parte.

În afara mecanismelor mecanice la maşinile-unelte moderne se extinde tot mai mult folosirea mecanismelor electrice, electronice, hidraulice şi pneumatice care prezintă unele avantaje, ca: randament ridicat, posibilităţi largi de automatizare, eliminarea zgomotelor, manevre uşoare, etc. Mecanismele pneumatice au o utilizare mai restrânsă în special la maşinile-unelte portabile.

Din categoria mecanismelor destinate maşinilor-unelte se disting :

- mecanismele de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie (continuă sau intermitentă);

- mecanismele de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie intermitentă;

- mecanismele de transmitere a mişcării de rotaţie de la arborele de ieşire al motorului la axul principal (realizează legătura dintre sursa de energie folosită şi mecanismele de lucru);

- mecanismele pentru variaţia continuă sau discretă (în trepte) a turaţiilor (mecanisme variatoare de turaţii folosite la construcţia cutiilor de viteze şi a cutiilor de avansuri);

- mecanismele pentru inversarea sensului de mişcare (inversarea mişcării de rotaţie).

Capitolul I.

Mecanisme de transformare a mişcării

I.1. Generalităţi. Clasificare.

În construcţia de maşini o mare importanţă în transformarea mişcării de rotaţie, care este folosită frecvent, o au mecanismele de transformare a mişcării.

Pentru producerea mişcării sunt utilizate motoarele electrice, motoarele cu ardere internă care generează o mişcare de rotaţie, arbori ce sunt uşor de executat din punct de vedere tehnologic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mecanisme de Transformare a Miscarii.DOC