Mentenanța total productivă

1. Mentenanţa productivă totală: istoric, definiţie, principii de bază

1.1. Istoria conceptului

Cum s-a născut TPM ?

Japonezii au apreciat întotdeauna premiile care recompensează o iniţiativa sau un efort. In aceasta optica, J.M.A (Japan Management Association, important cabinet de consultanţi din Japonia) oferă din 1964 un premiu P.M. întreprinderilor care aplica cu cele mai bune rezultate un demers de Mentenanţa Productiva (lb. eng: Productive Maintenance - P.M.). Managementul ne pune la dispoziţie o serie întreagă de concepte care, odată aplicate, au menirea de a modela atitudinea oamenilor despre o anumită stare de fapt.

O revoluţie în domeniul mentenanţei este adusă de Mentenanţa Productivă Totală (M.P.T.).

În literatura de specialitate din România, terminologia nu se regăseşte în publicaţii centrale, ci numai sporadic, în articole publicate cu ocazia diverselor manifestări ştiinţifice, sau în reviste de specialitate.

Din acest motiv, având la bază denumirea în limba engleză, considerăm că echivalentul românesc al acestui concept este Mentenanţa Productivă Totală – M.P.T.

In 1969, J.M.A. fondează J.I.P.M. (Japon Institute of Plant Maintenance), care continua atribuirea premiilor P.M. Apariţia M.P.T. este legată de managementul japonez în domeniul mentenanţei şi în special de o instituţie profesională denumită „Japan Institut of Plant Maintenance” (J.I.P.M.), creată în 1969 de către Japan Management Association, un fel de consorţiu alcătuit din câteva firme mari, cu sprijinul specialiştilor din câteva renumite universităţi japoneze.

In 1971, Nippon Denso a fost laureata pentru aplicarea "brilianta" a P.M. aducând in plus contribuţii la dezvoltarea de noi tehnici de participare a personalului. J.I.P.M i-a decernat premiu cuvenit, T.P.M. făcându-si astfel apariţia. Impactul asupra industriei japoneze se manifestă prin atribuirea unui premiu anual, denumit P.M. (Productive Maintenance), firmelor care au aplicat cu cele mai bune rezultate doctrinele Mentenanţei Productive.

In 1983, preşedintele J.I.P.M, Seichi Nakajima, formalizează principiile si metodele T.P.M. in cartea sa (NAKAJIMA S. - La maintenance productive totale, Afnor Eyrolles, 1986), devenită referinţa a domeniului.

Fiind un concept de cea mai mare importanţă pentru managementul mentenanţei, M.P.T. a stat în atenţia multor oameni de ştiinţă consacraţi, de unde şi marea varietate de interpretări.

Pentru început, trebuie să o admitem ca definiţie de bază pe cea a lui Nakajima, care consideră că M.P.T. înseamnă:

-obţinerea unui randament global maxim pentru utilaje şi instalaţii;

-stabilirea unui sistem global de Mentenanţă Productivă, pe toată durat de viaţă a mijloacelor fixe;

-implicarea competentă în mentenanţă a tuturor compartimentelor de muncă, de la concepţie la exploatare, precum şi a managerilor acestora;

-creşterea autonomiei de acţiune a angajaţilor, organizaţi în cercuri (similare cercurilor de calitate).

Pornind de la definiţiile date anterior, considerăm că M.P.T. poate fi definit ca în figura 1.

Fig. 1. Stâlpii de bază ai M.P.T.

Aşa cum rezultă din figură, M.P.T., element de protecţie al contextului productiv al firmei, este susţinut de 5 coloane şi are la bază T.Q.M.

Soliditatea sistemului este asigurată de dimensionarea corectă a „coloanelor de susţinere”, orice slăbiciune a uneia dintre ele putând compromite întregul ansamblu.

Calitatea Totală stă la baza mentenanţei, iar aceasta din urmă are drept protecţie Mentenanţa Productivă Totală.

Definiţia pe care o considerăm ca fiind cea mai actuală şi completă în acelaşi timp este cea dată odată cu definirea celor opt puncte fundamentale ale unui sistem M.P.T.:

-eliminarea sistematică a pierderilor;

-mentenanţa autonomă;

-mentenanţa productivă;

-instruire tehnică şi operaţională;

-calitatea produselor;

-performanţa serviciului;

-gestiunea securităţii.

Din marea diversitate şi multitudini de definiţii şi principii ale M.P.T., reţinem ca principii de bază următoarele:

-Automentenanţa;

-Mentenanţa Productivă.