Necesitatea si Organizarea Repararii Masinilor, Utilajelor si Instalatiilor

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Necesitatea si Organizarea Repararii Masinilor, Utilajelor si Instalatiilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 42 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: FILOS ELENA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Cuprins
1. Necesitatea şi organizarea repararii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Necesitatea reparării maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Sisteme de reparaţii
Planificare reparaţiilor
Normativele de reparaţii
Ciclul de reparaţii
Metode de reparaţii
Organizarea reparării maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
2. Pregătirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor pentru reparaţii.
Primirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor pentru reparare
Demontarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Spălarea şi curăţirea pieselor
Transportul pieselor şi subansamblurilor

Extras din document

1. Necesitatea şi organizarea reparării maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

Necesitatea reparării maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

Repararea şi întreţinerea în continuare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor necesită cheltuieli importante. În plus, la lucrările de reparaţii participă un numeros personal muncitor cu înaltă calificare. Depistarea din timp şi eliminarea cauzelor care provoacă ieşirea prematură din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante: micşorează opririle neproductive, măresc perioada dintre reparaţii şi reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberând în acelaşi timp, pentru alte lucrări, un mare număr de muncitori calificaţi.

Multe piese importante ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate (ghidajele batiurilor, meselor etc.) fiind supus în acest fel unei uzări abrazive intense.

Adeseori, distrugerea suprafeţelor începe în urma strivirii lor, care se produce atât în procesul de frecare cât şi în cazul lipsei unei mişcări relative, precum şi din cauza aşa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.

Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre două suprafeţe în contact sunt reprezentate în figura 1.

În cazul interacţiunii suprafetelor în contact fără deplasare relative (fig. 1, a şi b), suprafeţele se distrug, de obicei, ca urmare a strivirii. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu pană, cu caneluri, cu filet, pentru ştifturile cilindrice, reazeme, etc. În cazul mişcării de rotaţie (fig. 1, c) sau rectilinii alternative (fig. 1, d), distrugerea suprafeţelor are loc, mai ales datorită uzării şi strivirii. În aceste condiţii funcţionează majoritatea organelor de maşini, utilaje şi instalaţii: lagărele cu alunecare, bucşele, discurile cuplajelor de fricţiune şi ale frânelor, suruburile conducătoare, batiurile, mesele, cărucioarele, etc.

Fig 1.1 Schema celor mai caracteristice interacţiuni dintre două suprafeţe

În cazul rularii fără alunecare (fig. 1, e) se observă exfolierea particulelor de metal datorită oboselii straturilor superficiale; în cazul unei durităţi insuficiente a materialului şi al unor presiuni mari, are loc în acelaşi timp şi strivirea. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare, rulmenţii etc. În cazul rostogolirii, caracterisitică angrenajelor (fig. 1, f), metalul se distruge datorită uzării şi oboselii stratului superficial, iar în unele cazuri şi din cauza strivirii.

Organele maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor pot fi distruse şi scoase din uz datorită cauzelor arătate mai sus, cât şi unor defecte constructive sau reparaţiilor defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale şi a unui tratament termic care nu corespunde condiţiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorectă a jocurilor şi a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor ; utilizarea unei metode neraţionale de îmbinare a pieselor ; datorită abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare; alegerea necorespunzătoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele în frecare; rezistenţa şi rigiditatea insuficientă a pieselor şi montarea sau reglarea incorectă a maşinii, utilajului sau instalaţiei.

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, în mare măsură, de starea sistemelor de sigurantă, de blocare şi a limitatoarelor de cursă. Creşterea duratei de serviciu a pieselor maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor se realizează şi prin perfecţionarea metodelor de reparare, mărirea rezistenţei la uzare a pieselor, controlul uzării principalelor îmbinări, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.

Durata perioadelor dintre reparaţii, în condiţii normale de exploatare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, depinde de durata de serviciu a pieselor principale ale acestora.

Fisiere in arhiva (1):

  • Necesitatea si Organizarea Repararii Masinilor, Utilajelor si Instalatiilor.ppt