Optimizarea Prelucrărilor pe Mașini Unelte cu Comandă Numerică Prin Utilizarea Tehnologiilor de Grup

Domeniu: Mecanică

Conține 11 fișiere: doc

Pagini : 115 în total

Cuvinte : 21166

Mărime: 2.98MB (arhivat)

Publicat de: Ilarie Lupu

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pernevan Ioan

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul 1. Tendinţe şi dezvoltări în conducerea automată şi adaptivă a maşinilor unelte 4
Capitolul 2 Mecanisme motoare, de control şi de execuţie utilizate la maşinile unelte cu comandă numerică 7
2.1. Generalităţi privind motoarele utilizate la maşinile unelte cu comandă numerică 7
2.2. Alegerea motoarelor electrice de acţionare 13
2.3. Servomecanisme utilizate în comanda numerică 17
2.4. Traductoare inductive de deplasare 27
2.4.1. Traductoare de inductivitate proprie 27
2.5. Lanţul cinematic de avans al strungurilor cu CNC 37
2.5.1. Lanţul cinematic pentru realizarea mişcării de avans longitudinal, axaZ 38
2.5.2. Lanţul cinematic pentru realizarea mişcării de avans transversal, axaX 43
2.5.3. Scurtarea lungimii lanţurilor cinematice în vederea creşterii preciziei de prelucrare pe strunguri normale cu CNC 50
Capitolul 3. Generarea geometriei si cinematicii traiectoriilor sculelor aşchietoare la maşinile unelte cu comandă numerică 53
3.1.Sistemul informaţional de generare şi conturare numerică a traiectoriilor 53
3.2. Generarea traiectoriilor 56
3.2.1. Procedee de generare în buclă deschisă a traiectoriilor 56
3.2.2. Generarea vitezelor pe traiectorie 61
3.2.3. Generarea acceleraţiilor pe traiectorie 63
3.2.4. Corectarea traiectoriilor 64
Cap.4. Influenţa preciziei de poziţionare la strungurile cu comandă numerică asupra calităţii pieselor prelucrate 69
Cap.5. Sisteme de conducere cu microcalculator a maşinilor unelte 77
Cap.6. Realizarea funcţiei de conturare cu microprocesor 79
Cap.7.Tipizarea proceselor tehnologice şi metoda prelucrării de grup 82
7.1. Tipizarea proceselor tehnologice 82
7.2. Bazele metodei prelucrării de grup 85
7.3. Compararea proceselor tehnologice tip şi de grup 89
Cap.8. Prelucrarea de grup a pieselor pe strunguri 91
8.1. Clasificarea pieselor 92
8.2.Procese tehnologice de grup 93
8.3.Prelucrarea de finisare a pieselor 94
Cap.9. Tehnologii de grup executate pe strunguri cu comenzi numerice 97
9.1. Tehnologii de grup a arborilor motoarelor electrice prelucraţi pe strunguri cu comandă numerică 99
9.2. Etape în elaborarea programului NC 109
9.3. Tehnologia de grup a scuturilor motoarelor electrice 109
9.4. Etape în elaborarea tehnologiei de grup 110
9.5. Soluţia tehnologiei de grup 113
Bibliografie 115

Extras din proiect

Capitolul 1

TENDINŢE ŞI DEZVOLTĂRI ÎN CONDUCEREA AUTOMATĂ ŞI ADAPTIVĂ A MAŞINILOR UNELTE

În timp s-au conturat mai multe direcţii importante în evoluţia sistemelor de conducere numerică a MU :

a) Dezvoltarea posibilităţilor de interfaţă, în special în sensul culegerii şi valorificării unui volum cât mai mare de informaţie de la proces şi asigurarea compatibilităţii de natură şi putere a semnelor ;

b) Dezvoltarea posibilităţilor de calcul şi prelucrarea datelor, mai ales în sensul asigurării unor algoritmi cât mai eficienţi (rapizi) pentru operarea în timp real în condiţii de precizie foarte ridicată , pentru domenii largi de deplasare şi numeroase axe de lucru ;

c) Dezvoltarea capacităţii de memorare, în sensul stocării unui volum cât mai mare de date, de programe şi al asigurării unui raport optim între hard şi soft

Tendinţele anunţate se manifestă şi azi, evident existând şi anumite interferenţe specifice anumitor firme mari producătoare de astfel de echipamente. Fiecare tip de maşină unealtă, de acţionare şi de cicluri de aplicaţie cere ca proiectantul să selecţioneze o combinaţie redusă sau unică de elemente de prelucrare a semnalelor şi să le corecteze într-un mod particular pentru a obţine funcţia dorită

Soluţia flexibilă ce înlocuieşte programarea cablată a structurilor de automatizare discretă (comenzi convenţionale sau comenzi discrete) la MU constă în utilizarea dispozitivelor de comandă programate prin soft, dispozitive ce s-au denumit automate programabile

Acestea au fost viabile o bună perioadă de timp deoarece problema de aplicaţie poate fi programată direct din organigramă (în cazul algoritmilor secvenţiali de conducere) sau din ecuaţii logice, diagrame de semnal (calculul algoritmilor combinaţionali), conferindu-se flexibilitate unui calculator numeric.

Ca sistem dinamic component de bază al structurii de automat, destinat în general obţinerii mărimii de comandă, printr-o prelucrare adecvată a semnalului de diferenţă (eroare) s-au dezvoltat şi structuri distribuite şi/sau ierarhizate denumite regulatoare. În funcţie de complexitatea funcţiilor implementate sub forma unor programe de aplicaţie regulatorul numeric poate funcţiona în diferite configuraţii. În anumite condiţii şi la anumite nivele sarcinile sistemului pot fi rezolvate doar de regulator. Principalele funcţii ce se impun în domeniul MU a fi realizate la nivelul regulatorului numeric sunt :

- funcţia de achiziţie a datelor referitoare la evoluţia mărimilor de proces ;

- funcţia de prelucrare a informaţiilor conform unor algoritmi prestabiliţi ;

- funcţia de elaborare a comenzii şi de transmitere a acesteia spre elementele de execuţie ;

- funcţia de memorare a datelor şi programelor aplicative pe baza cărora se elaborează comenzile ;

- funcţia de comunicaţie cu operatorul care presupune atât introducerea de date prin configurare cât şi urmărirea evoluţiei unor mărimi caracteristice ale sistemului de reglare ;

- funcţia de rezervare automată prin memorarea datelor esenţiale privind evoluţia sistemului de reglare

Pornind de la aceste funcţii şi în strânsă corelaţie cu obiectivele reglării, cu clasa de procese căreia îi este destinat regulatorul şi cu configuraţie de sistem de conducere în care regulatorul funcţionează, pot fi concepute structuri de regulatoare numerice monocanal sau multicanal în jurul microprocesorului (μP) cu 8,16 sau 32 biţi

Pentru proiectarea unui regulator numeric, cu microprocesor, având în vedere evoluţia şi tendinţele în domeniul CI pe scară largă şi foarte largă (VLSI), se impune parcurgerea etapelor :

a) Alegerea tipului de microprocesor ;

b) Alegerea structurilor optime de regulator numeric ;

c) Proiectarea interfeţelor de comunicaţii cu procesul condus ;

d) Proiectarea memoriilor de date şi de programe ;

e) Proiectarea sistemului de comunicaţie între diferitele module constructive şi funcţionale;

f) Proiectarea sistemului de comunicaţie cu nivelul ierarhic superior ;

g) Proiectarea sistemului de introducere-extragere de date, comunicaţia cu operatorul ;

h) Proiectarea sistemului de programe de bază şi aplicative.