Cuprins
- Cap. 1 Studiul solutiilor similare.pag.1
- 1.1 Generalitati.1
- 1.2 Studiul asupra transmisilor prin curele.3
- 1.2.1 Caracterizare. Clasificare.3
- 1.2.2 Tipuri de curele. Materiale. Elemente constuctive.6
- 1.2.3 Roti pentru transmisiile prin curele.12
- 1.3 Studiul asupra reductoarelor cu roti dintate.15
- 1.3.1 Consideratii generale.15
- 1.3.2 Simbolizarea reductoarelor.15
- 1.3.3 Criterii de alegere a parametrilor principali ai reductoarelor.19
- 1.4 Studiul asupra cuplajelor permanente mobile.24
- 1.4.1 Condideratii generale.24
- 1.4.2 Cuplajele permanete mobile.25
- 1.4.3 Cuplajul elestic cu bolturi (STAS 5982/6).28
- 1.4.4 Cuplajul cu false (STAS 769).30
- 1.5 Studiul asupra motoarelor electrice asincrone trifazate.31
- 1.5.1 Definitie. Utilizare.31
- 1.6 Studiul asupra sistemelor de actionare.33
- Cap. 2 Alegerea solutiei pentru proietare.pag. 34
- 2.1 Stabilirea schemei mecanice a sistemului de actionare.34
- 2.2 Alegerea motorului electric.36
- 2.3 Determinarea parametrilor principali la nivelul arborilor.37
- Cap.3 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale.pag. 39
- 3.1 Alegerea tipului de curea si a pozitiei de functionare a curelei.39
- 3.2 Calculul transmisiei prin curele.40
- 3.3 Calculul fortelor din transmisia prin curele.44
- 3.4 Proiectarea rotilor de curea si a modului de pretensionare a curelei.45
- Cap.4 Proiectarea angrenajelor.pag. 47
- 4.1 Angrenajul z1 – z2 .47
- 4.1.1 Alegerea materialului, a tratamentului termic si a tehnologiei de executare.47
- 4.1.2 Determinarea elementelor dimensionale principale ale angranajelor(aw, mn, z1, z2, ad).49
- 4.1.3 Calculul geometric al angrenajului cilindric.53
- 4.1.4 Verificarea functionarii angrenajului.55
- 4.1.5 Calculul de verificare al angrenajului.57
- 4.1.6 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere.61
- 4.1.7 Forma constuctiva a rotilor dintate.62
- 4.2 Angrenajul z3 – z4.63
- Cap. 5 Calculul arborilor.pag. 73
- 5.1 Alegerea materialului si a caracteristicilor macanice ale acestuia, t.t. sau termochimic.73
- 5.2 Fortele care actioneaza pe arbori.74
- 5.3 Predimensionarea arborilor.75
- 5.4 Stabilirea distantei dintre reazeme si a pozitiei fortelor fata de reazeme.76
- 5.5 Calculul arborilor la incovoiere si torsiune.77
- 5.6 Verificarea arborilor.83
- Cap. 6 Proiectarea lagarelor cu rulmenti.pag. 88
- 6.1 Generalitati.88
- 6.2 Arborele de intrare.89
- A. Alegerea tipului de rulment.89
- B. Alegerea sistemului de montaj.89
- C. Alegerea seriei si a caracteristicilor rulmentilor.90
- D. Verificarea rulmentului ales.90
- E. Se aleg solutiile de fixare axiala ale inelelor rulmentilor.91
- F. Se aleg ajustajele de montaj, tolerantele de executie si rugozitatiile pentru fus si alezaj.92
- G. Se alege lubrifiantul si sistemul de ungere.94
- H. Alegerea sistemului de etansare.95
- 6.3 Arborele intermediar.96
- 6.4 Arborele de iesire.98
- Cap. 7 Alegerea si verificarea cuplajelor.pag. 100
- 7.1 Cuplajul elastic cu bolturi.100
- 7.2 Calculul de verificare.102
- Cap. 8 Calculul penelor.pag. 103
- (dimensionarea penei STAS 1004)
Extras din proiect
Capitolul 1
Studiul solutiilor similare
1.1 Generalitati
Transmisiile mecanice sunt mecanisme care servesc la transmiterea energiei, de obicei cu modificarea turatiilor si, prin urmare, a fortelor si momentelor, iar cateodata, cu modificarea felului sau a legii de miscare.
Transmisiile mecanice se folosesc in urmatoarele cazuri:
cand turatia masinii de lucru este diferita de turatia masinii motoare;
cand momentul motor la masina de lucru este diferit cu cel al miscarii motoare;
cand se cere o variatie a turatiei masinii de lucru;
cand cu un motor se antreneaza mai multe mecanisme sau masini;
cand axele arborilor masinii de lucru au pozitii diferite de cea a axei arborelui motorului;
cand masina de lucru are o miscare diferita de cea a motorului.
Transmisiile macanice pot fi cu elemente rigide (contact direct), sau flexibile (contact indirect), miscarea se poate transmite prin angrenare sau prin frecare, iar raportul de transmitere poate fi constant sau variabil.
Cele mai folosite transmisii sunt transmisiile cu angrenaje. Angrenajele se construiesc intr-o mare varietate de forme. In schema din tabelul 1.1 este prezentata o clasificare a angrenajelor. In aceasta clasificare sunt cuprinse toate tipurile de angrenaje. De exemplu: angrenajul cilindric paralel exterior drept, numit de obicei in practica angrenaj cilindric; angrenajul conic incrucisat exterior numit angrenaj pseudocanic; angrenajul globoidal incrucisat numit angrenaj melcat, etc.
Angrenajele montate in carcase inchise se numesc reudctoare, deoarece, de obicei, servesc la reducerea turatiei arborelui motor. Uneori reductoarele sunt folosite si ca amplificatoare de turatie ( i < 1 ).
In schema din tabelul 1. 2 este prezentata o clasificare a reluctoarelor.
In cazul transmisiilor cu raport de transmitere variabil, acesta poate fi variat in trepte sau continuu. Pentru varierea raportului de transmitere in trepte se utilizeaza cutiile de viteze, rotile de schimb, transmisiile prin curele cu roti etajate sau de schimb si transmisiile combinate.
Tabelul 1.1 Clasificarea angrenajelor
Clasificarea
angrenajelor dupa pozitia reciproca a axelor paralele
concurente
incrucisate
dupa forma rotilor cilindrice
conice
hiperboloidale
pseudoconice
melcate
dupa sensul de rotire a rotilor exterioare
interioare
dupa forma si orientarea dintilor dinti drepti
dinti inclinati
dinti curbi
dinti in V si W
Tabelul 1.2 Clasificarea reductoarelor
Clasificarea
areductoarelor dupa felul angrenajului cilindrice
conice
elicoidale
pseudoconice
melcate
combinate
planetare
dupa pozitia arborelui orizontale
verticate
dupa numarul de trepte cu o treapta
cu doua trepte
cu mai multe trepte
Pentru varierea continua a raportului de transmitere se folosesc variatoarele si transmisiile combinate din variatoare sau reductoare cu motoare electrice de turatie variabila.
Transmisiile se pot clasifica si din punctul de vedere al puterii transmise. Astfel se intalneste transmisia de putere si transmisia cinematica (puterea este redusa si are rolul de a invinge rezistentele de miscare).
Pentru alegerea unei transmisii mecanice corespunzatoare temei impuse trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:
a) La rapoartele de transmitere constante si distante relativ reduse intre axe se recomanda utilizarea reductoarelor cu roti dintate;
b) La rapoarte de transmitere variabile, se utilizeaza cutiile de viteze si mai rar variatoarele de turatie;
c) Cand se pune problema reglarii automate a turatiei in raport de conditiile de functionare a masinii se pot utiliza variatoarele de turatie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organe de Masini.doc
Alții au mai descărcat și
1. Tensiuni remanente. Fenomen şi cauzalitate. Clasificare În atenţia prelucrătorilor mecanici stă îmbunătăţirea continuă a caracteristicilor...
1. CALCULUL PARAMETRILOR PENTRU AJUSTAJE. 1.1. Calculul parametrilor pentru ajustajul cu joc. 1.1.1. Determinarea abaterilor limită pentru arbore...
1. COMBUSTIBILI Procedeele de formare a amestecului carburant si desfasurarea reactiilor chimice sunt conditionate de o serie de cerinte pe care...
Calculul si constructia suspensiei Destinaţia suspensiei. Suspensia automobilului are rolul de a asigura con¬fortabilitatea pasagerilor şi de a...
2. STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROŢILOR 2.1 FUNCŢIUNILE SUSPENSIEI Sistemul de suspensie al unui autovehicul reprezinta unul...
Introducere De la inceputul erei industriale, otelul si fonta au constituit „inima” progresului din principalele sectoare industriale. In timp ce...
Pentru abordarea proiectării unui nou tip de autoturism , ţinând seamă de datele inpuse prin temă , care precizează anumite particularităţi legate...
Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata...
Te-ar putea interesa și
Sa se proiecteze o transmisie mecanica formata dintr-o transmisie prin curele trapezoidale, un reductor cu roti dintate, cu doua trepte de reducere...
TEMA DE PROIECT Sa se proiecteze o transmisie mecanica pentru actionarea unei masini de lucru. Transmisia mecanica este de forma: a) motor...
ARGUMENT Progresul în tehnica se concretizeaza prin realizari în complexitate deosebita în productia industriala, consecinta a intensificarii – cu...
Capitolul I INTRODUCERE Lucrarea are ca scop proiectarea organelor de maşini a unei prese mecanice cu şurub care este folosită în operaţiile de...
ARGUMENT Procesul tehnologic de asamblare presupune imbinarea a doua sau mai multe piese prelucrate intr-o succesiune de operatii. Procesul de...
Nr. Sed. Data Fazele de elaborare a proiectului OBS. Lucrari propuse Lucrari realizate Text - calcule Desen Text - calcule Desen I...
1. TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE Elemente constructive. Materiale Cureaua trapezoidală are în secţiune transversală forma unui trapez...
1.Mecanismele si organele de masini. Schema simplificata a procesului de proiectare. Notiuni de baza (masina,agregat,aparat): Mecanismele si...