Organizarea Spatiilor de Reparatii

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Organizarea Spatiilor de Reparatii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marcu Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

1. Introducere . 2
2. Organizarea atelierelor de reparatii . 3
2.1. Metoda individuala de organizare a reparatiilor . 5
2.2. Metoda de organizare a reparatiilor pe echipe universale . 5
2.3. Metoda de organizare a reparatiilor pe echipe specializate . 6
2.4. Metoda de organizare a reparatiilor pe posturi de lucru specializate pe ansambluri . 6
2.5 Metoda de organizare a reparatiilor pe ansambluri in flux . 7
2.6. Metoda de organizare a reparatiilor in flux continuu . 7
2.7. Metoda de organizare a reparatiilor cu agregate de schimb . 8
2.8. Organizarea teritoriala a unitatilor de reparatii . 8
3. Tipurile de ateliere de intretineri si reparatii din agricultura . 10
4. Organizarea generala a unitatilor de reparatii . 14
5. Norme de protectie a muncii . 22
6. Bibliografie . 24

Extras din document

1. INTRODUCERE

Lucrarea este structurata intr-un numar de 4 capitole, astfel incat se pot certifica competentele profesionale dobandite pe parcursul liceului, evidentiate in conceperea lucrarii. Astfel s-au relationat competentele de comunicare, competentele de utilizare a calculatorului si tehnoredactare precum si competentele cheie si specifice calificarii.

Elaborarea proiectului impreuna cu posibilitatea realizarii unei lucrari practice din tema prezentata, evidentiaza modul in care proiectul a fost conceput si prezentat.

Structura capitolelor este deasa minutios din bibliografie, tratand toate elementele necesare descrierii temei propuse.

Lucrarea a fost realizata sub indrumarea coordonatorului Bunea Cristinel prin sedintele de coordonare conform graficului din fisa de evaluare.

Organizarea ca activitate umana, indiferent de domeniul unde se aplica, presupune o actiune de planificare, de reglementare si de grupare care asigura o diviziune corecta a muncii, o coordonare in timp si spatiu a factorilor care participa la procesul de productie si o urmarire a rezultatelor activitatii productive in economie.

Specificul lucrarilor de reparatii in agricultura, gradul de concentrare relativ redus al acestei activitati si diversitatea problemelor tehnice care trebuie rezolvate, fac ca organizarea productiei in reparatii sa se deosebeasca sensibil de organizarea productiei in ramurile industriei.

Prin sistem de organizare a reparatiilor se intelege, in general, un ansamblu de reglementari si norme, bazat pe anumite principii organizatorice, care definesc modul de efectuare a reparatiilor in functie de criteriile de timp si de loc.

Referitor la momentul intrarii in reparatie al unui utilaj agricol se face precizarea ca la baza organizarii tehnice a reparatiilor in acest domeniu sta un sistem de interventii preventive si corective. Intervalul in decursul caruia se efectueaza intr-o ordine stabilita interventiile (intretinerile tehnice, reviziile, reparatiile curente si capitale) se numeste ciclu de functionare. Durata si structura ciclurilor de functionare, respectiv de reparatie, difera de la un utilaj agricol la altul, depinzand caracteristicile constructive, modul de comportare a acestuia in exploatare si mai ales, de fiabilitatea si mentenabilitatea sa.

Executarea periodica in cadrul unui ciclu de reparatii a unor interventii, asigura o supraveghere tehnica sistematica, astfel ca la acadenta reparatiei capitale, starea tehnica a masinii sa permita cu certitudine restabilirea caracteristicilor tehnice si functionarea acesteia intr-un nou ciclu.

In cadrul sistemului de reparatii, operatiile de ingrijire tehnica si cele de reparatii sunt indisolubil legate. Eficienta intretinerilor tehnice, in conditii normale de exploatare se va reflecta si asupra volumului de lucrari la reparatii. Durata totala a unui ciclu de reparatie reprezinta limita pana la care, in conditii normale de exploatare, masina lucreaza cu indici tehnico – economici rentabili. In acest interval, delimitat de doua interventii de grad maxim se executa reviziile tehnice, intretinerile tehnice – ca elemente planificate – si reparatiile curente, cu caracter corectiv si neplanificate, dar previzibile si inregistrabile statistic ca volum de lucrari si cheltuieli.

Intretinerile tehnice reprezinta ansambluri definite de operatii obligatorii privind curatirea, controlul, ungerea, reglarea, strangerea imbinarilor si alimentarea, care se executa dupa fiecare schimb de lucru cat si dupa perioade mai mari, pe toata durata de exploatare a masinilor, cu scopul prevenirii defectiunilor, a uzarilor premature, a asigurarii functionarii acestora cu indici calitativi si functionali optimi. In functie de complexitatea si periodicitatea interventiilor, se deosebesc intretineri tehnice zilnice si intretineri tehnice periodice

2. ORGANIZAREA ATELIERELOR DE REPARATII

Posibilitatea de organizare in conditii optime si explicarea unor tehnoilogii de reparatii corespunzatoare trebuie asigurata inca din stadiul de conceptie a ulitajului, printr-o serie de masuri ca:

- asigurarea montarii si demontarii prin acces usor la ansamblurile sau subansamblurile principale;

- calculul, proiectarea si executarea pieselor, subansamblurilor si ansamblurilor principale astfel incat sa se asigure incarcarea uniforma a acestora, evitandu-se necesitatea operatiilor de demontare – montare din cauza defectarii unor piese izolate;

- aplicarea principiului unificarii si interschimbabilitatii pentru un numar cat mai mare de piese etc.

Reteaua unitatilor de reparatii din tara noastra a fost prezentata sub aspect organizatoric, urmand ca acestea sa fie analizate sub aspectul proiectarii tehnologice si perfomantelor tehnice care se pot obtine in fiecare dintre ele. Pe masura cresterii si diversificarii parcului de tractoare si masini agricole din tara noastra, actuala retea de unitati de reparatii va creste si va suferi modificari in structura sa.

Un alement esential de care trebuie sa se tina seama in organizarea reparatiilor trebuie sa fie, alaturi de restabilirea in totalitate a conditiilor tehnice initiale, eficienta acestora.

Caile principale de crestere a eficientei reparatiilor constau in concentrarea, specializarea si cooperarea unitatilor de reparatii.

Prin concentrarea productiei la reparatii se intelege preluarea lucrarilor de reparatii de la o multitudine de unitati mici de catre un numar redus de unitati mari, organizate pe baze industriale si dotate corespunzator tehnologiei celei mai avansate.

Asimilarea in organizarea unitatilor de reparatii a metodelor de lucru industriale, necesita cunoasterea formelor organizatorice a celor din urma, analizand apoi posibilitatile de adaptare.

Organizarea productiei industriale aplicabila in reparatii, in functie de volumul si metodele de lucru, rezulta din figura 1, deosebindu-se o clasificare in functie de tipul productiei si alta dupa organizarea lucrului.

Specificul operatiilor si volumul de lucru, in majoritatea cazurilor – relativ redus, dar mai ales diversitatea problemelor tehnice de rezolvat, a dus la o dotare si structura a unitatilor de reparatii caracterizata prin rezultatele pregatirii individuale a executantilor, adica o organizare mestesugareasca.

Cresterea considerabila a parcului de masini si instalatii agricole a impus insa ca si in cadrul unitatilor de reparatii sa se introduca metode de lucru cat mai apropiate unei organizari industriale. La unitatile de reparatii trecerea de la productia individuala la o productie industriala se loveste, in primul rand, de dificultatea ca aceste intreprinderi nu indeplinesc in totalitate conditiile necesare unei asemenea organizari.

Nivelul de realizare a unei inalte eficiente economice depinde in cazul productiei industriale de volumul de productie: individuala, de serie sau de masa. In domeniul reparatiilor predomina productia individuala si de serie, productia de masa neexistand.

Aplicand in egala masura criteriile existente la organizarea industriala a productiei individuale si de serie si pentru reparatii rezulta urmatoarele:

- productia individuala cere o inalta calificare a muncitorilor, utilaje, scule si dispozitive cu caracter universal, ceea ce corespunde structurii atelierelor mici de intretineri si reparatii;

- productia de serie permite deja la un volum relativ redus de lucru o organizare industriala, cu un flux de lucru intermitent sau continuu. O asemenea organizare a unitatilor de reparatii corespunde cerintelor actuale, mai ales daca se prevede si o specializare pe tipuri de utilaje agricole;

- tipul de „productie continua” industriala presupune ca obiectul productiei trece de la un loc de lucru la urmatorul cu o viteza de inaintare prestabilita, fara nici o oprire, fiind caracteristica productiei de masa. In reparatii notiunea de „productie continua” are alt inteles si anume ca aceleasi utilaje se relara in tot timpul anului in atelier;

- tipul de „productie intermitenta” industriala prevede inaintarea obiectului productiei cu intreruperi si asteptari. Este caracteristic proceselor tehnologice de montare – asamblare, unde in general, se formeaza locuri de lucru sub forma de noduzi, fiind si cel mai potrivit tip de productie pentru organizarea intreprinderilor industriale. In reparatii poate sa insemne si inlocuirea produsului care se repara dupa un anumit interval de timp si revenirea ulterioara la aceeasi activitate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea Spatiilor de Reparatii.doc