Osii și Arbori

1.1 Argument

Pentru a reusi intr-un domeniu , este necesara o buna informare asupra domeniului respectiv si a continutului acestuia.

Pentru realizarea acestui proiect mi-au fost de mare folos sfaturile profesorului indrumator si cunostintele dobandite in cursul anilor de liceu.

Consultand biografia recomandata de catre profesorul indrumator , precum si alte carti de specialitate am sintetizat aspectele principale si alte caracteristici ale Tehnologiei de asamblare a organelor de masini ce executa miscarea de rotatie: osii si arbori , pentru o cat mai cuprinsa analiza a acestei tehnologi.

In al doilea capitol este vorba despre caracterizarea osiilor si arborilor

,clarificare si despre material si tehnologie

Capitolui al 3-lea ne vorbeste despre calculul si consideratile generale ale osiilor si arborilor

Verificarea la deformatii si vibratii flexionale ne este demonstrata in capitotul 4.

In urmatorul capitol ne sunt prezentate elementele constructive si anume sectiunea , variatia diametrelor si fixarea organelor pe arbore.

In capitolul 6 sunt enumerate Norme de Tehnica si Securitate a muncii.

Ultimele capitole al 7-lea si al 8-lea sunt Biografia si anexele.

Consider ca aceasta lucrare va reprezenta o buna sursa de biografie pentru lucrari de tematica , asemanatoare si pentru crearea unei imagini vaste asupra subiectului propus.

Cap.2 Osiile si Arborii

2.1. Caracterizare si Rol Functional

Osiile sint organe de masini care suntin alte organe in rotatie ale masinilor , agregatelor sau autovehiculelor , fara a transmite momente de rasucire

Prin limitarea lor la rolul de organe de sustinere , osiile sunt solicitate in principal la incovoiere; eforturile unitare de rasucire provocate de frecarile ce alte organe sint neglijabile.

Arborii sint organe de masini , rotative in jurul axei lor geometrice, care transmit momente de rasucire, respectiv puterea primita prin intermediul altor organe pe care le sustin, sau cu care sunt ansamblati( roti, biele, cuplaje).

Avind functionarea principala de a transmite momente de rasucire, arborii sunt solicitatii in special la rasucire, dar totodata si la incovoiere.

Osiile si mai ales arborii sunt organe importante ale masinilor, fapt care justifica atentia ce se acorda la calcului si constructia lor.

Capitolul de fata se limiteza la studiul osiilor si al arboriilor cu axa longitudinala dreapta. Cazul particular al arborilor cotiti va fi tratat in cuprinsul capitolului ,, Organele macanismului en biela-manivela “

2.2. Clasificare

Clasificarea osiilor si a arboriilor poate fi facuta dupa diferite criterii: forma, conditii de functionare, considerente de calcul legate de modul de incarcare.

Chiar din schema de clasificare rezulta caracteristicile fiecarei categorii, astfel incat se dau numai lamuririle de mai jos.

Osiile drepte reprezinta cazul general, cu utilizarea cea mai larga: vagoane, masini si aparate de ridicat etc. Osiile curbate sint un caz particular, intalnit de exemplu la autovehicule.

Gaurirea osiilor ca si a arborilor se face in scopul reducerii greutatii. In ipoteza ca diametrul gaurii este jumatate din diametrul exterior , reducerea de greutate este de 25%, pe cind pierderea de rezistenta la incovoiere, numai de 6,26%.

Osia fixa are numai rolul de a sustine un alt organ de rotatie, fara a se invarti cu el (fig 1). Osiile care sustin rotile automobilelor sau vechiculelor cu tractiune animala sint de asemenea fixe.

Osia rotativa se invarteste odata cu roata solidarizata cu ea. Un exemplu din aceasta categorie este osia vagonului.

Arborii canelatii, studiati anterioare sub alt aspect, isi au locul atunci cand se impune conditia ca roata sau ca rotile montate pe ei sa poata fi deplasate axial.

Ca si la osii, gradul de determinare statica este stabilit de numarul reazemelor : arborii static determinati sint cei pe doua reazeme ; arborii static nedeterminati, pe mai mult de doua lagare.

Arborii greu incarcati, care primesc direct intreaga putere a maisinilor de forta: arborii principalii ai masinilor de forta sau cei care primesc intreaga putere prin intermediul unei transmisii ori a unor cuplaje, care-i leaga direct de arborii motori. Forma lor este mai mult sau mai putin complicata.

Fig.1 Fig.2

Arborii usor incarcati sau obisnuiti, clasa din care fac parte arborii intermediari de transmisie, care primesc puterea de la arborii principali si o repartizeaza mai departe masinilor sau grupelor de masini de lucru, aparatelor etc. Atit prin natura fortelor, cat si prin modul de functionare al organelor intermediare de transmisie, acesti arbori sint in masura importanta feriti de solicitarile dinamice ale arborilor principali; ca forma, ei au , in general diametru constant.