Practică tehnologică la SA Aspa

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 13418
Mărime: 3.14MB (arhivat)
Publicat de: Pintiliu Văduva
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nistrean Arcadie

Cuprins

  1. Introducere
  2. 1.1 Scurte date despre uzina SA „ASPA”. Trecutul istoric şi perspectivele ei de dezvoltare
  3. 1.2 Lucrările ce se efectueză la uzina SA „ASPA”
  4. 2. Rolul sculelor aşchietoare în construcţia de maşini şi principalele direcţii de dezvoltare
  5. 3. Materialele utilizate în construţia construcţia sculelor aşchietoare
  6. 3.1 Proprietăţile materialelor pentru scule
  7. 3.2 Oţeluri carbon pentru scule
  8. 3.3 Oţeluri aliate pentru scule
  9. 3.4 Oţeluri rapide
  10. 3.5 Carburi metalice sinterizate (metalo-ceramice)
  11. 3.6 Materiale mineralo – ceramic
  12. 3.7 Materiale extradure
  13. 3.7.1 Diamantul
  14. 3.7.2 Nitrura cubică de bor (N.C.B.)
  15. 4. Geometria constructivă a sculelor aşchietoare
  16. 4.1 Părţile componente ale sculelor şi elementele părţii aşchietoare
  17. 4.2 Parametrii geometrici constructivi ai părţii aşchietoare
  18. 4.3 Geometria funcţională a sculelor aşchietoare
  19. 5. Elaborarea schemei ascuţirii – reascuţirii
  20. 6. Partea de poziţionare – fixare a sculelor
  21. 7. Cuţite pentru aşchiere
  22. 7.1 Cuţite pentru strunjire longitudinală
  23. 7.2 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri
  24. 7.3 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor
  25. 7.4 Cuţite pentru strunjire interioară
  26. 7.5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bază
  27. 7.5.1 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic
  28. 7.5.2 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoare
  29. 8. Broşe
  30. 8.1 Scheme de prelucrare utilizate la prelucrarea prin broşare
  31. 8.2 Elementele constructive ale broşelor
  32. 9. Burghie
  33. 9.1 Clasificarea burghielor
  34. 10. Freze
  35. 11. Descrierea tehnologiei tratamentului termic şi termochimic a piesei
  36. 12. Concluzie
  37. 13. Bibliografie

Extras din proiect

Introducere

Creaţia şi producţia materialǎ a constituit de-a lungul timpului un principal factor in dezvoltarea societǎţii umane inpreunǎ, desigur, cu creaţia şi producţia spiritualǎ. Este, prin urmare, intr-u totul justificat orice efort in sprijinul susţinerii creşterii performanţelor in ce priveşte calitatea şi productivitatea producţiei materiale de orice fel.

In contextul mai larg al tehnologiilor utilizate actualmente de industria prelucrǎtoare, alǎturi de procedeele noi şi moderne de uzinare a materialelor, prelucrarea prin aşchiere a metalelor şi-a pǎstrat aria de extindere şi importanţa, in principal, prin efortul specialiştilor din domeniu de a-i imbunǎtǎţi şi creşte in permanenţǎ performanţele şi competitivitatea.

Astǎzi este unanim recunoscut cǎ producerea de bunuri materia producǎtorilor, care trebuie sǎ dispunǎ de echipamente tehnologice performante, de precizie ridicatǎ.

Prin excelenţǎ, sculele aşchietoare sunt parte componentǎ a sistemelor tehnologice pentru prelucrǎri mecanice prin aşchiere şi echipeazǎ toatǎ gama de maşini unelte, de la cele universale l le de calitate, la parametrii prescrişi de proiectant şi solicitaţi de utilizator este posibilǎ numai printr-un efort conjugat al a cele specializate şi cu comandǎ numericǎ.

De calitatea şi precizia sculelor aşchietoare depinde nemijlocit calitatea produselor realizate prin aceste tehnologii, precizia lor de execuţie, productivitatea şi preţul de cost, intr-un cuvǎnt performanţele şi competitivitatea produselor.

Marea majoritate a pieselor în construcţia de maşini capătă formă şi dimensiuni finale în rezultatul prelucrării prin aşchiere la MU de diferite tipuri şi cu diferite instrumente de aşchiat.

În industria Construcţiilor de Maşini se foloseşte o gamă largă de instrumente de aşchiat. Aceasta a contribuit obţinerea unei productivităţi mari la prelucrarea pieselor cu forme geometrice diferite. De aceea schimbarea formei pieselor, mărirea numărului de articole necesare, care necesitată proiectarea şi folosirea în industrie a tipurilor noi de scule.

Alegerea sculei de aşchiat are loc după alcătuirea procesului tehnologic de prelucrare a piesei şi depinde de destinaţia şi condiţiile de muncă, de particularităţile constructive şi cerinţele ce li se cer. În trecut metodele de prelucrare erau puţin efective, cu productivitate şi precizie scăzută. Acestea se bazau pe folosirea pietrei ca material pentru sculă. În următoarele etape de dezvoltare se observă o trecere de la sculele din piatră la cele metalice. Un progres deosebit în dezvoltarea producerii sculelor aşchietoare s-a urmărit în timpul trecerii la prelucrarea pieselor pe M.U., datorită apariţiei suporturilor.

În decursul întregii istorii de dezvoltare a prelucrării materialelor cu scule aşchietoare se acordă o mare importanţă asupra construcţiei M.U. şi întregii tehnologii C.M. Trecerea la industria cu M.U. a adus la dezvoltare rapidă a sculelor aşchietoare şi proiectarea de noi tipuri scule.

La proiectarea sculelor aşchietoare, în prezent, se foloseşte calculul automatizat. Acesta reduce timpul de proiectare şi creşte eficienţa proiectării. Pachetele de programe, mai ales pentru sculele complexe, implică creşterea calităţii în proiectarea sculelor aşchietoare şi totodată, reducerea termenului de omologare a produselor noi.

Astăzi, computerele şi-au ocupat locul cuvenit în practica fabricării sculelor, fiind foarte des întâlnit în întreprinderile constructoare de maşini, cunoscând informaţiile de bază despre sculă, inginerul trebuie să poată folosi programele pe calculator atât pentru a proiecta, cât şi pentru a exploata mai corect sculele în aşchierea metalelor.

În prezent, dezvoltarea construcţiilor de maşini a adus la aceea, că sculele aşchietoare comandate la un producător de scule, vin la utilizator împreună cu toate recomandările, regimuri de aşchiere optime, pentru asigurarea aşchierii caliative şi prelungirea perioadei de viaţă a sculei, dispozitive de fixare, şi toate acestea pentru a asigura o productivitate cît mai înaltă.

1.1 Scurte date despre uzina SA „ASPA”. Trecutul istoric şi perspectivele ei de dezvoltare

SA „ASPA”

SA „ASPA" si-a inceput activitatea in anul 1972, cand in sistemul militar-industrial a URSS a fost creata uzina constructoare de masini din or.Orhei - intreprindere specializata de producere a pieselor pentru intreprinderea de baza MMZ "Krasnii oktiabri" - una din cele mai vestite uzine de producere a motoarelor pentru avioane (astazi Intreprinderea constructoare de masini MPP „V.V.Cernasev" din or.Moscova).

In perioada anilor 1972-1991 la uzina s-au produs piese pentru motoarele vestitelor avioane de vanatoare MIG-21…29. La uzina se produceau si marfuri de larg consum: primus turistic, troliu de automobile, piese pentru barcile cu motor, piese pentru motoarele de automobil, piese pentru moto-cultivator, scule pentru aschierea metalelor (burghie, freze, cutite, taroduri, zencuitoare, alezoare, brose, role pentru filetare), instrumente de masura (scoabe, sabloane, calibre). De exemplu, primusul turistic a fost folosit in expeditiile pe schiuri catre Polul Nord si mentionat functionarea ireprosabila a primusului in conditii arctice.

Preview document

Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 1
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 2
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 3
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 4
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 5
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 6
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 7
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 8
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 9
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 10
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 11
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 12
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 13
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 14
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 15
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 16
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 17
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 18
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 19
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 20
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 21
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 22
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 23
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 24
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 25
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 26
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 27
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 28
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 29
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 30
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 31
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 32
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 33
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 34
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 35
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 36
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 37
Practică tehnologică la SA Aspa - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Practica Tehnologica la SA Aspa.doc

Ai nevoie de altceva?