Practica Tehnologica la SA Aspa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Practica Tehnologica la SA Aspa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nistrean Arcadie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Introducere
1.1 Scurte date despre uzina SA „ASPA”. Trecutul istoric şi perspectivele ei de dezvoltare
1.2 Lucrările ce se efectueză la uzina SA „ASPA”
2. Rolul sculelor aşchietoare în construcţia de maşini şi principalele direcţii de dezvoltare
3. Materialele utilizate în construţia construcţia sculelor aşchietoare
3.1 Proprietăţile materialelor pentru scule
3.2 Oţeluri carbon pentru scule
3.3 Oţeluri aliate pentru scule
3.4 Oţeluri rapide
3.5 Carburi metalice sinterizate (metalo-ceramice)
3.6 Materiale mineralo – ceramic
3.7 Materiale extradure
3.7.1 Diamantul
3.7.2 Nitrura cubică de bor (N.C.B.)
4. Geometria constructivă a sculelor aşchietoare
4.1 Părţile componente ale sculelor şi elementele părţii aşchietoare
4.2 Parametrii geometrici constructivi ai părţii aşchietoare
4.3 Geometria funcţională a sculelor aşchietoare
5. Elaborarea schemei ascuţirii – reascuţirii
6. Partea de poziţionare – fixare a sculelor
7. Cuţite pentru aşchiere
7.1 Cuţite pentru strunjire longitudinală
7.2 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri
7.3 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor
7.4 Cuţite pentru strunjire interioară
7.5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bază
7.5.1 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic
7.5.2 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoare
8. Broşe
8.1 Scheme de prelucrare utilizate la prelucrarea prin broşare
8.2 Elementele constructive ale broşelor
9. Burghie
9.1 Clasificarea burghielor
10. Freze
11. Descrierea tehnologiei tratamentului termic şi termochimic a piesei
12. Concluzie
13. Bibliografie

Extras din document

Introducere

Creaţia şi producţia materialǎ a constituit de-a lungul timpului un principal factor in dezvoltarea societǎţii umane inpreunǎ, desigur, cu creaţia şi producţia spiritualǎ. Este, prin urmare, intr-u totul justificat orice efort in sprijinul susţinerii creşterii performanţelor in ce priveşte calitatea şi productivitatea producţiei materiale de orice fel.

In contextul mai larg al tehnologiilor utilizate actualmente de industria prelucrǎtoare, alǎturi de procedeele noi şi moderne de uzinare a materialelor, prelucrarea prin aşchiere a metalelor şi-a pǎstrat aria de extindere şi importanţa, in principal, prin efortul specialiştilor din domeniu de a-i imbunǎtǎţi şi creşte in permanenţǎ performanţele şi competitivitatea.

Astǎzi este unanim recunoscut cǎ producerea de bunuri materia producǎtorilor, care trebuie sǎ dispunǎ de echipamente tehnologice performante, de precizie ridicatǎ.

Prin excelenţǎ, sculele aşchietoare sunt parte componentǎ a sistemelor tehnologice pentru prelucrǎri mecanice prin aşchiere şi echipeazǎ toatǎ gama de maşini unelte, de la cele universale l le de calitate, la parametrii prescrişi de proiectant şi solicitaţi de utilizator este posibilǎ numai printr-un efort conjugat al a cele specializate şi cu comandǎ numericǎ.

De calitatea şi precizia sculelor aşchietoare depinde nemijlocit calitatea produselor realizate prin aceste tehnologii, precizia lor de execuţie, productivitatea şi preţul de cost, intr-un cuvǎnt performanţele şi competitivitatea produselor.

Marea majoritate a pieselor în construcţia de maşini capătă formă şi dimensiuni finale în rezultatul prelucrării prin aşchiere la MU de diferite tipuri şi cu diferite instrumente de aşchiat.

În industria Construcţiilor de Maşini se foloseşte o gamă largă de instrumente de aşchiat. Aceasta a contribuit obţinerea unei productivităţi mari la prelucrarea pieselor cu forme geometrice diferite. De aceea schimbarea formei pieselor, mărirea numărului de articole necesare, care necesitată proiectarea şi folosirea în industrie a tipurilor noi de scule.

Alegerea sculei de aşchiat are loc după alcătuirea procesului tehnologic de prelucrare a piesei şi depinde de destinaţia şi condiţiile de muncă, de particularităţile constructive şi cerinţele ce li se cer. În trecut metodele de prelucrare erau puţin efective, cu productivitate şi precizie scăzută. Acestea se bazau pe folosirea pietrei ca material pentru sculă. În următoarele etape de dezvoltare se observă o trecere de la sculele din piatră la cele metalice. Un progres deosebit în dezvoltarea producerii sculelor aşchietoare s-a urmărit în timpul trecerii la prelucrarea pieselor pe M.U., datorită apariţiei suporturilor.

În decursul întregii istorii de dezvoltare a prelucrării materialelor cu scule aşchietoare se acordă o mare importanţă asupra construcţiei M.U. şi întregii tehnologii C.M. Trecerea la industria cu M.U. a adus la dezvoltare rapidă a sculelor aşchietoare şi proiectarea de noi tipuri scule.

La proiectarea sculelor aşchietoare, în prezent, se foloseşte calculul automatizat. Acesta reduce timpul de proiectare şi creşte eficienţa proiectării. Pachetele de programe, mai ales pentru sculele complexe, implică creşterea calităţii în proiectarea sculelor aşchietoare şi totodată, reducerea termenului de omologare a produselor noi.

Astăzi, computerele şi-au ocupat locul cuvenit în practica fabricării sculelor, fiind foarte des întâlnit în întreprinderile constructoare de maşini, cunoscând informaţiile de bază despre sculă, inginerul trebuie să poată folosi programele pe calculator atât pentru a proiecta, cât şi pentru a exploata mai corect sculele în aşchierea metalelor.

În prezent, dezvoltarea construcţiilor de maşini a adus la aceea, că sculele aşchietoare comandate la un producător de scule, vin la utilizator împreună cu toate recomandările, regimuri de aşchiere optime, pentru asigurarea aşchierii caliative şi prelungirea perioadei de viaţă a sculei, dispozitive de fixare, şi toate acestea pentru a asigura o productivitate cît mai înaltă.

1.1 Scurte date despre uzina SA „ASPA”. Trecutul istoric şi perspectivele ei de dezvoltare

SA „ASPA”

SA „ASPA" si-a inceput activitatea in anul 1972, cand in sistemul militar-industrial a URSS a fost creata uzina constructoare de masini din or.Orhei - intreprindere specializata de producere a pieselor pentru intreprinderea de baza MMZ "Krasnii oktiabri" - una din cele mai vestite uzine de producere a motoarelor pentru avioane (astazi Intreprinderea constructoare de masini MPP „V.V.Cernasev" din or.Moscova).

In perioada anilor 1972-1991 la uzina s-au produs piese pentru motoarele vestitelor avioane de vanatoare MIG-21…29. La uzina se produceau si marfuri de larg consum: primus turistic, troliu de automobile, piese pentru barcile cu motor, piese pentru motoarele de automobil, piese pentru moto-cultivator, scule pentru aschierea metalelor (burghie, freze, cutite, taroduri, zencuitoare, alezoare, brose, role pentru filetare), instrumente de masura (scoabe, sabloane, calibre). De exemplu, primusul turistic a fost folosit in expeditiile pe schiuri catre Polul Nord si mentionat functionarea ireprosabila a primusului in conditii arctice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Practica Tehnologica la SA Aspa.doc