Precizia de prelucrare în cazul operației de rectificare a roților dințate

Roțile dințate servesc la transmiterea mișcărilor de rotație sau translație la puteri mai mari sau mai mici. Ca urmare, angrenajul a fost, este și desigur va continua să fie unul dintre cele mai prețioase organe de mașini, atît din punct de vedere funcțional, cît și din punct de vedere al tehnologiei de realizare. Din această cauză s-a dezvoltat o mare varietate de mașini-unelte și de procedee pentru realizarea generatoarei (forma flancului) și directoarei (forma dintelui) roților dințate. Roțile dințate care alcătuiesc diverse angrenaje capătă forme și dimensiuni într-o gamă foarte largă. În practică sînt folosite mai mult două tipuri de angrenaje, anume: cilindrice și conice. Sînt utilizate și unele angrenaje de tranziție între cele cu dantură exterioară și cele cu dantură interioară (angrenajul format dintr-o roată dințată și o cremalieră) după cum sînt utilizate și unele angrenaje de tranziție între cele cilindrice și cele conice (angrenajul elicoidal realizat dintr-un melc și o roată melcată, angrenajul globoidal, angrenajul conic hipoid). Din punctul de vedere al profilului dintelui (forma curbei generatoare Γ0), s-au impus profilul evolventic, profilele cicloidale (cu utilizare mai redusă din motive tehnologice și funcționale) și profilul compus din arce de cerc (dantură pentru aparatele din mecanica fină și dantura Novicov). Evolventa, developanta sau desfășurata cercului, are o largă utilizare în construcția angrenajelor, ca profil de dinte, datorită proprietăților sale cinematice (conjugata ei fiind tot o evolventă), funcționale (insensibilitate la variația distanței dintre axe, posibilitatea corijării în scopul obținerii unui dinte mai robust, interschimbabilitatea roților dințate cu același modul), precum și tehnologice (obținerea unui profil cu abateri minime, scule cu profil rectiliniu, verificare ușoară a profilului). Evolventa mai este utilizată ca profil al unor arbori canelați și ca formă

pg. 4

a dintelui pe lățimea roții dințate (curbă directoare) la unele angrenaje conice (dantura paloidă) etc. În raport cu forma curbei de intersecție a suprafeței flancurilor cu suprafața primitivă, numită curbă directoare Δ , se definesc următoarele tipuri de danturi: dantura dreaptă, elicoidală (înclinată) și curbă. Pentru dantura dreaptă intersecția flancului cu suprafața primitivă este o dreaptă paralelă cu generatoarea suprafeței primitive (de rulare). Pentru dantura înclinată intersecția flancului cu suprafața primitivă face parte dintr-o elice înclinată cu unghiul β față de generatoarea suprafeței primitive. În cazul danturilor curbe, 2 Bazele generării suprafețelor intersecția flancului (directoarei) cu suprafața primitivă este o curbă, concretizată, în general, printr-un arc de cerc, arc de epicicloidă sau hipocicloidă, arc de evolventă etc. Prelucrarea prin așchiere a roților dințate se face prin frezare, rabotare, mortezare, abrazare (rectificare), șeveruire și prin metode de finisare și superfinisare cu granule abrazive (rodare, lepuire, tușare etc.).

1.2.Prezentarea generala a operatiei de rectificare Rectificarea este un procedeu de prelucrare fină și finală prin așchiere a pieselor de mașini, executată la mașini de rectificat, cu ajutorul sculelor abrazive care au tăișuri geometric nedefinite, pentru a obține suprafețe cu precizie dimensională ridicată, cu rugozități reduse și cu precizie ridicată de formă și poziție. Față de alte procedee de așchiere, rectificarea prezintă avantajul de a permite prelucrarea unor materiale cu prelucrabilitate redusă prin așchiere, cum sunt oțelurile călite, fonte, aliaje foarte dure (de exemplu, carburi metalice). Prelucrarea prin rectificare are loc în mai multe treceri ale discului abraziv, iar la fiecare trecere, acesta detașează un strat subțire de material (0,001...0,05 mm) pe care îl transformă în așchii microscopice (microașchii). Cu cât granulația sculei

pg. 5

abrazive este mai fină, cu atât dimensiunile așchiilor și deci înălțimile rugozității suprafeței sunt mai reduse, obținându-se suprafețe cu parametrul de rugozitate Ra = 0,2...0,8 μm. Precizia dimensiunilor se poate obține în treptele de precizie ISO IT8...IT1, cu toleranțe dimensionale de ordinul 0,001 mm (1 μm). Precizia obținută a dimensiunilor este mai ridicată decât la procedeele de așchiere cu scule având tăișuri geometric definite. 2.Masini si SDV-uri

Prelucrarea prin rectificare se efectuează la un utilaj de prelucrare numit mașină de rectificat. Deoarece prin rectificare se urmărește obținerea unor precizii dimensionale și a formei geometrice și o bună calitate a suprafeței prelucrate, mașinile de rectificat trebuie să indeplinească cateva condiții principale: funcționare silențioasă, fără trepidații, rigiditate mare a batiului și subansamblelor, ghidaje precis executate și protejate, etc.