Prelucrarea Arborilor Netezi si a Arborilor in Trepte cu Mai Multe Cutite prin Strunjire

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Prelucrarea Arborilor Netezi si a Arborilor in Trepte cu Mai Multe Cutite prin Strunjire.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Militaru Daniel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Capitolul I. Generalităţi pag.
I.1. Adaosul de prelucrare pag.
I.2. Tipuri de aşchii pag.
I.3. Mişcările în procesul de aşchiere pe strung şi dimensiunile aşchiei pag.
I.4. Regimul de aşchiere la strunjire pag.
Capitolul II. Prelucrarea arborilor netezi şi a arborilor în trepte cu mai multe cuţite
prin strunjire pag.
II.1. Scule folosite la prelucrarea arborilor netezi şi a arborilor în trepte cu
mai multe cuţite prin strunjire pag.
II.2. Prelucrarea arborilor netezi prin strunjire pag
II.3. Prelucrarea arborilor în trepte cu mai multe cuţite prin strunjire pag
II.4. Scheme tehnologice de prelucrare pag
II.5. Materiale pentru arbori pag.
II.6. Controlul suprafeţelor strunjite ale arborilor pag.
Capitolul III. Reguli de protecţia muncii pag
Bibliografie pag

Extras din document

Capitolul I. Generalităţi

Strunjirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere pe maşini-unelte, numite strunguri. La aceasta prelucrare, fie se execută mişcarea principală de aşchiere (mişcare de rotaţie ), iar scula, mişcarea de avans (mişcare rectilinie, longitudinală, transversală sau combinată ).

Strungurile au o pondere foarte mare în atelierele de prelucrări mecanice prin aşchiere. Aceste maşini-unelte se folosesc la producţia individuală, de serie şi masa, precum şi în atelierele de întreţinere şi reparaţii.

I.1. Adaosul de prelucrare

Adaosul de prelucrare la strunjire, la fel ca la toate celelalte prelucrări mecanice, este partea de material care se pierde sub forma de aşchii.

Adaosul de prelucrare mai poate fi definit şi ca diferenţa dintre suprafaţa de prelucrare şi suprafaţa prelucrată.

De mărimea adaosului de prelucrare depinde, în mare măsură, preţul de cost al piesei. De aceea, se va avea grija ca la alegerea materialului aceasta să fie un semifabricat cu un diametru cât mai apropiat de diametrul cel mai mare din desen sau model. În acest fel vom reduce cantitatea de material cât şi timpul de prelucrare al piesei.

I.2. Tipuri de aşchii

Forma aşchiilor rezultate la prelucrarea prin aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat, de forma geometrică a sculei, de regimul de aşchiere etc.

După forma lor, aşchiile pot fi :

- de rupere (fig. 1, a) care se prezintă sub formă de parţi izolate, rupte unele de altele. Aceste aşchii se obţin, de regulă la prelucrarea materialelor fragile, ca : fonta, bronz, etc.;

- de forfecare sau de fragmentare (fig. 1, b), care se prezintă sub forma unor elemente unite între ele, având o suprafaţă zimţată pe partea concavă a aşchiei. De obicei aceste aşchii se obţin la prelucrarea metalelor dure şi semidure;

- continue sau de curgere (fig. 1, c), care se prezintă sub forma unor panglici continue netede. Aceste aşchii se obţin la prelucrare oţelurilor, alamelor etc.

a b c

Fig. 1. Tipuri de aşchii

I.3. Mişcările în procesul de aşchiere pe strung şi dimensiunile aşchiei

Desprinderea aşchiilor de pe suprafaţa unui semifabricat presupune o mişcare relativă între scula aşchietoare, suprafaţa aşchiilor şi piesa de prelucrat (fig. 2.).

Mişcarea imprimată sculei aşchietoare (de exemplu: la găurire, frezare etc.) sau piesei de prelucrat (de exemplu: la strunjire), în vederea detaşării aşchiilor se numeşte mişcare principală de aşchiere.

Mişcarea principală I poate fi:

- de rotaţie (în cazul strunjirii, frezării, găuririi, etc.) sau

- de translaţie (în cazul rabotării, broşării, mortezării, etc.)

Pe lângă mişcare principală de aşchiere este necesară şi o mişcare de avans II, care asigură detaşarea continuă a aşchiilor; această mişcare poate fi executată de scula aşchietoare (la strunjire, rabotare, etc.) sau de piesa de prelucrat (la frezare, mortezare, etc.).

În timpul procesului de aşchiere scula înlătură de pe suprafaţa de aşchiat 3 a piesei adaosul de prelucrare. Suprafaţa 1 de pe care se îndepărtează aşchiile se numeşte suprafaţă de aşchiere, iar suprafaţa 2 rezultată în urma prelucrării, se numeşte suprafaţă aşchiată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prelucrarea Arborilor Netezi si a Arborilor in Trepte cu Mai Multe Cutite prin Strunjire.doc