Presă piuliță rotitoare

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Bazele proiectării în construcţia de maşini studiază principiile generale, metodele de perfecţionare şi optimizare ale activităţii de proiectare, metodele de documentare precum şi principiile utilizate la adoptarea formei pieselor, ansamblelor şi subansamblelor, astfel încât să se obţină greutate minimă, creşterea rigidităţii ţinând seama în acelaşi timp de influenţa concentratorilor de tensiuni, de felul solicitărilor, de tehnologia de elaborare a semifabricatului şi nu în ultimul rând de tehnologia de execuţie.

Construcţia de maşini, prin implicaţiile sale în toate sectoarele vieţii economice, are o importanţă deosebită. De aceea şi proiectarea raţională a maşinilor cu o fiabilitate complexă cât mai ridicată constituie o preocupare centrală mai ales pentru cei care învaţă să proiecteze, ea trebuind să asigure concomitent cantitate, calitate şi eficienţă economică cerinţe care pot fi îndeplinite dacă fiecare parte a maşinii este proiectată optimizat.

Maşina se defineşte ca fiind o instalaţie formată din elemente cu mişcări determinate în scopul realizării unui lucru mecanic util sau pentru transformarea energiei dintr-o formă în alta.

Proiectarea este munca desfăşurată în vederea elaborării documentaţiei scrise şi desenate necesare executării unei maşini, ansamblu sau subansamblu.

Proiectarea cuprinde două activităţi principale:

• de concepţie – în cadrul căreia se cercetează şi se rezolvă problemele tehnico-economice care apar la întocmirea documentaţiei tehnice;

• de execuţie – în cadrul căreia se întocmeşte documentaţia tehnică, scrisă şi desenată şi care conţine rezolvarea şi soluţia la care s-a ajuns în cadrul activităţii.

Proiectarea fiind o activitate tehnică porneşte de la tema de proiectare, ajungând la desenele de execuţie, în care scop se parcurg următoarele faze:

• tema de proiectare, în care este necesar să se precizeze caracteristicile şi performanţele produsului finit;

• studiul tehnico-economic, care trebuie să dovedească sub toate aspectele eficacitatea şi economicitatea produsului finit;

• transpunerea proiectului în schiţe funcţionale cu dimensiuni principale calculate;

• calculul dimensiunilor produsului pe bază cinematică, de rezistenţă, etc. şi întocmirea desenului de ansamblu;

• extragerea în final a desenelor de detalii.

Pentru proiectarea maşinilor, experienţa practică şi teoretică de până acum evidenţiază următoarele cerinţe principale:

• funcţionalitatea superioară;

• fiabilitatea ridicată, specifică destinaţiei;

• execuţie şi exploatare cât mai eficientă din punct de vedere economic.

În proiectarea sistemelor tehnice parţiale se disting următoarele etape:

a) Etapa de pregătire, în care proiectantul identifică şi selectează materialele documentare în vederea analizei temei de proiectare şi întocmirii programului calendaristic de proiectare.

b) Etapa de pregătire teoretică, în care proiectantul începe fundamentarea teoretică a proiectului prin: întocmirea de schiţe constructive, efectuarea tuturor calculelor principale, analiza metodelor ce pot fi utilizate la finalizarea problemelor de proiectare.

c) Etapa schiţării proiectului: este cea mai complexă şi de răspundere solicitând în mare măsură creativitatea proiectantului. În principal cuprinde: analiza atentă a soluţiilor constructive existente, a utilajelor maşinilor şi produselor similare, elaborarea de schiţe constructive noi, întocmirea calculelor de bază, întocmirea schiţelor de ansamblu care să răspundă cerinţelor impuse prin temă.