Presare la Rece

TEMA ŞI ETAPIZAREA PROIECTULUI

Se vor proiecta procesul tehnologic şi sculele necesare penrtu execuţia reperului indicat în anexă

1. Studiul tehnologic al formei piesei. Variante de itinerare tehnologice şi studiul lor comparativ.

2. Determinarea fomei şi dimensiunilor semifabricatului

3. Calcule de croire

4. Proiectări privind prima operaţie indicată de conducătorul de proiect (ştanţare)

- Stabilirea schemei prelucrării pe ştanţă. Forţa, lucrul mecanic şi puterea necesară în proces.

- Alegerea utilajului de presare

- Alegerea tipizatului de ştanţă şi alegerea din catalog a elementelor tipizate

- Calcule de verificare şi dimensionare a componentelor: poansoane, placă activă, placă de bază, elemente elastice.

- Dimensionarea părţii de lucru a elementelor active

- Desen de ansamblu al ştanţei

- Desen de execuţie pentru componentele indicate de conducătorul de proiect

5. Proiectări privind a doua operaţie indicată de conducătorul de proiect

SCHIŢĂ SEMIFABRICAT PLAN

STUDIUL TEHNOLOGIC AL FORMEI PIESEI. VARIANTE DE ITINERARE TEHNOLOGICE ŞI STUDIUL LOR COMPARATIV.

Analiza formei piesei se face pentru a defini posibilitatea execuţiei reperului uzinat, prin prelucrări de presare la rece.

Posibilitatea execuţiei se defineşte pe baza:

corelării proprietăţilor tehnolgice ale materialului cu deformaţiile de survin la prelucrări precizate (prelucrabilitate prin presare la rece)

încadrării cerinţelor constructive ale reperului în condiţiile privind formele şi preciziile realizabile prin presare la rece

Condiţii de fomă şi precizie

a.) La utilizarea plăcilor active monobloc de tăiere, consderentele de durabilitate ale acestui element activ impun restricţiile de formă indicate prin fig.4.1./pg.44 respectiv tabelul 4.9. (Procese şi scule de presare la rece – St.Rosinger)

Tabelul 4.9

Valori limită minime ale razelor de racodare R

Decupare Perforare

0.3g 0.5g 0.4g 0.7g

Reperul nu are raze de racordare , deci nu se calculează R.

b.) Dimensiunile minime ale orificiilor realizabile pe ştanţe obişnuite se indică în tabelul 4.10, cu raportare la fig.4.1./pg.44

Tabelul 4.10

Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe ştanţe obişnuite

Forma orificiului

(fig.4.1) Dimensiunea minimă a orificiului oţel alamă Aliaje de aluminiu, zinc textolit

inoxidabil dur moale

Rotundă Diametrul, d 0,8d 1,2g 1,0g 0,8g 0,7g 0,5g

Pătrată Latura, a 1,0g 1,1g 0,9g 0,7g 0,5g 0,4g

Dreptunghiulară Latura mică,b 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g 0,4g

Ovală Lăţimea, b 1,0g 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g

La ştanţe cu poansoane de ghidaj telescopic, diametrul minim al orificiului perforat poate atinge valoarea de , iar la materialele cu valori reduse de rezistenţă la rupere, chiar sub 0.3g.

Pentru orificii profila se impune ca .

Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe ştanţe obişnuite pentru reperul rotund

Dacă folosim poansoane de ghidaj telescopic (nu este nevoie în acest caz pentru că nu am o precizie mare la prelucrare)

c.) Distanţa minimă dintre orificii, respectiv de la marginea plăcii active şi aceste orificii, ţinând seama dee rezistenţa plăcii active la ştanţe cu acţiune simultană de perforat şi decupat, se precizează în tabelul 4.11.

Obţinerea distanţelor mai mici decât cele indicate în tabelul 4.11/pg.46 este posibilă prin utilizarea mai multor ştanţe simple sau a ştanţei cu acţiune succesivă.