Proces Tehnologic de Prelucrare Mecanica a Piesei Tip Tambur cu Frictiune 70C-2406016

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Proces Tehnologic de Prelucrare Mecanica a Piesei Tip Tambur cu Frictiune 70C-2406016.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 9 fisiere doc, dwg, bak de 136 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Introducere
I.Compartimentul tehnologic
pag.
1.1. Analiza desenelor de execuţie şi a cerinţelor tehnice 7
1.1.1. Analiza cerinţelor tehnice referitorr la precizia.
dimensională, precizia formei, precizia poziţiei reciproce,
rugozitate 7
1.1.2. Analiza materialului piesei, prescripţiilor tehnice 8
1.2. Analiza sarcinii de producţie 9
1.3 Analiza tehnologică construcţiei piesei 11
1.3.1. Analiza calitativă 11
1.3.2. Analiza cantitativă 12
1.4. Alegerea metodei de fabricare a semifabricatului 14
1.4.1. Metodele posibile de fabricare a semifabricatului 14.
1.5. Succesiunea fazelor tehnologice de prelucrare a suprafeţelor
elementare 15.
1.5.1. Succesiunea de faze tehnologice posibile 15
1.6. Elaborarea planului de operaţii şi a schemelor de instalare 18
1.7. Adaosuri de prelucrare minime 21.
1.8. Analiza dimensională a operaţiilor procesului tehnologic 31
1.9. Evaluarea construcţiei semifabricatului 39
1.10. Structura procesului tehnologic 40
1.11. Proiectarea operaţiilor 45
1.11.1. Alegerea maşinilor unelte 45
1.11.2. Alegerea sculelor aşchietoare 47
1.12. Proiectarea regimurilor de aşchiere 53
1.13. Normarea tehnică 60
1.14. Elaborarea reglărilor tehnologice. Metode de reglare 61
1.15. Dimensiuni de reglare 61
1.16. Programarea maşinii unelte 62
1.17. Elaborarea metodelor şi a mijloacelor de control 64
1.18. Automatizarea funcţiilor sistemului tehnologic 65
II. Compartimentul constructiv
2.1. Proiectarea dispozitivului de strîngere 68
2.2. Proiectarea dispozitivului de control 76
III.Compartimentul organizatorico-economic.
3.1. Argumentarea programei de producere 79
3.2. Determinarea necesităţii în utilaj şi muncitori. 81
3.3. Calculul tipurilor destocurilor 83
3.4. Calculul organizatoric şi construirea histogramei de lansare a pieselor. 84
3.5. Organizarea gospodăriei de scule 87
3.6. Organizarea locului de muncă 88
3.7. Calculul preţului de cost al piesei 90
3.8. Calculul investiţiilor capitale 94
3.9. Calculul indicilor tehnico-economici 95
IV.Securitatea muncii
Introducere 100
4.1. Analiza condiţiilor de muncă 100
4.1.1 Calculul iluminatului natural (Lateral) 102
4.1.2 Calculul ambreajului dintre motor şi arborele principal 103
4.2.Elaborarea măsurilor sanitaro-igienice 106
4.2.1.Organizarea locului de munca 106
4.2.2. Proiectarea sistemei de ventilare şi transportare
a produselor de aşchierii 107 4.3. Masurile protectiei muncii către procesele tehnologice 107
4.4. Protecţia antiincendiară. 109
4.5. Elaborarea masurilor privind protectia mediului ambiant 111
Bibliografie 113
Anexă

Extras din document

Introducere

Progresul tehnico-ştinţific în construcţia de maşini în mare măsură determină dezvoltarea şi modernizarea întregii ramuri în toată lumea.

Calitatea aparatelor, maşinilor, siguranţa, durata lungă de funcţionare şi economicitatea în exploatare a acestora depind nu numai de construcţia lor, dar şi de tehnologia de fabricare. Utilizarea metodelor de prelucrare progresivă de înaltă productivitate, ce asigură o precizie şi calitate a suprafeţelor pieselor înaltă; metodelor de durificare a suprafeţelor de lucru care măresc resursele de funcţionare ale pieselor şi maşinii întregi; utilizarea efectivă a MUCN în special a centrelor de prelucrare; utilizarea calculatoarelor electronice, formelor progresive de organizare economică a produselor de producţie - toate acestea sunt îndreptate spre rezolvarea principalelor probleme: ridicarea eficacităţii proceselor de producere şi a calităţii produselor.

La rezolvarea acestor probleme se utilizează în mod activ lucrătorii ingineri şi conducătorii de producere, pregătirea cărora are loc în instituţiile superioare de învăţământ pentru diferite specialităţi, precum şi pentru specialitatea „Tehnologia Fabricării Automatizate".

Tema proiectului de an vizează elaborarea unei tehnologii de prelucrare a unei piese concrete, care de mulţi ani este dată în exploatare de uzina producătoare. Deci, o parte din sarcina studentului constă în perfectarea şi modernizarea tehnologiei de obţinere a piesei. La elaborarea acestui PT trebuie de rezolvat problemele practice ale uzinei în aşa fel, ca rezultatele lucrărilor totale sau măcar parţiale să fie cu putinţă de a le utiliza în producere.

Obiectul de bază al proiectului de an - piesa de executat este destul de complexă, astfel că în procesul de lucru să fie prezente probleme complexe cu diferite soluţii.

Ca date iniţiale pentru proiectul de an servesc: desenul de execuţie al piesei care conţine toată informaţia despre piesa finită; procesul tehnologic de prelucrare mecanică a piesei elaborat de uzina producătoare (traseul tehnologic de prelucrare, desenul s/f, utilajul, echipamentele tehnologice, etc) pentru ca în final să comparăm procesul tehnologic proiectat cu cel de bază; programa anuală de fabricare a piesei.

În cazul dat avem o piesă de tip tambur cu frictiune. Programa anuală este de 700 bucăţi.

Ţinând cont de caracterul specialităţii, de la început stabilim că procesul tehnologic va fi elaborat în baza fabricării flexibile semiautomatizate. Sunt folosite MUCN ca utilaj de bază la care prelucrarea poate fi realizată după program numeric. Aici se daugă caracterul universal al metodei de schimb a semifabricatului (manual), control, transportare, depozitare.

Acest sistem flexibil semiautomatizat dar care uşor poate deveni automatizat va cuprinde posibilităţi de prelucrare a pieselor de tip corp de revoluţie care mai conţin şi alte tipuri de suprafeţe (canale, găuri cu axe paralele şi perpendiculare pe axa de rotaţie a piesei, suprafeţe plane paralele sau perpendiculare axei centrale de rotaţie a piesei, etc).

Sistemele flexibile aşa cum sunt ele cunoscute se elaborează cel mai reuşit pe baza unui centru de prelucrare care dintr-o instalare a semifabricatului prelucrează tot ce este posibil de pe acesta. Restul revine altor instalări tot pe acest centru sau pe alte maşini unelte. PT este elaborat după principiul: depozit - maşină unealtă disponibilă – depozit.

Utilizarea acestui tip de producţie (fabricarea flexibilă automatizată), fără îndoială, va contribui la mărirea productivităţii şi scăderea preţului de cost al produsului, în aşa fel ca să ofere posibilităţi de a prelucra un număr mai mare de piese care de altfel au un cost de producere mai scăzut. Toate acestea, în final, nu vor duce decât la un singur lucru profituri suplimentare pentru întreprindere.

Fig.1. Desenul de execuţie al piesei 70C-240616.

I.Compartimentul tehnologic.

1.1. Analiza desenelor de execuţie şi a cerinţelor tehnice.

1.1.1. Analiza cerinţelor tehnice referitor la precizia dimensională, precizia formei, precizia poziţiei reciproce, rugozitate

Pe desenul de execuţie avem următoarele notaţii referitor la preciza dimensională, rugozitate, precizia formei:

Alezaje-suprafeţe interioare.

pentru suprafaţa cu Ø42H12-rugozitatea Ra 5.0

pentru suprafaţa cu Ø48H7-Ra 5.0

Arbori-suprafeţe exterioare.

pentru suprafaţa cu Ø58.5H11 rugozitatea Ra 10,

pentru suprafeţele cu Ø180h14-Ra 20.

pentru suprafeţele cu Ø195h11-Ra 20.

Găuri:

6 găuri Ø16 H14-Ra20.

6găuri Ø40H14- Ra 20.

6găuri Ø12H14- Ra 20.

6găuri M12-7H- Ra12.5.

2găuri Ø12H14- Ra 20.

La burghiere putem asigura Ra 20 şi treapta 14 de precizie.

În cazul suprafeţelor frontale numărul fazelor tehnologice o va determina cerinţele faţă de rugozitate.

Cerinţe tehnice

1.HB 170 241

2.Inclinarile formate la turnare dupa GOST 3212-80.

3.Razele neindicate 3 5mm.

4.Abaterea limita neindicata a cotelor acaror suprafete sunt negre cu clasa 3

de preciziedupa GOST 1855-55.

5.Formarea neparalela a dintilor de pe suprafata G fata de axa nu mai mult de 0.1 mm.

6.Se permite intercalarea pe lungimea a 3 caneluri pina la 0.05mm.

7.Se permite intercalarea ajustajulului cu diametrul Г a doua caneluri ce nu sint situate in rind una dupa alta pina la 0.05mm.

Fisiere in arhiva (9):

  • ANEXA.DOC
  • Compart constructiv.DOC
  • Desenele de diploma.bak
  • Desenele de diploma.dwg
  • Economia.DOC
  • fise tehnologice.DOC
  • MANDRINA.doc
  • SAV.DOC
  • Tehnologia.DOC