Proiect la Transportul și Depozitarea Fluidelor

INTRODUCERE

Colectarea, tranportul şi depozitarea petrolului brut, a produselor petroliere şi a gazelor, constituie o activitate de mare importanţă prin care se asigura alimentarea cu materie primă a rafinăriilor sau a combinatelor petrochimice precum şi distribuirea produselor finite ale acestora catre beneficiari.

Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea produselor de ţiţei brut a mai multor sonde. Din punct de vedere tehnic, acesta se realizează prin intermediul conductelor de legătură dintre sondele productive şi parcul de separatoare şi rezervoare.

Activitatea de depozitare răspude cerinţelor tehnico – economice de acumulare şi păstrare a produselor petroliere în spaţii special amenajate în vederea transportului sau distribuirii catre beneficiar. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizează prin intermediul rezervoarelor de acumulare de diferite capacităţi.

Transportul produselor petroliere reprezintă activitatea economica cu ponderea cea mai mare in cadrul general amintit, având drept scop economic deplasarea produselor petroliere şi a gazelor asigurând legătura dintre producatori şi consumatori. Alegerea modalităţilor de efectuare a transportului se face pe baza unui studiu tehnico – economic care are în vedere în primul rând costul total al transportului precum şi volumul total de transport.

Transportul prin conducta reprezintă o serie de avantaje: continuitate şi regularitate în transport, capacitate mare de transport, posibilitate mare de automatizare, fiabilitate în exploatare, cost redus la capacităţi mari de transport în raport cu alte mijloace. Totuşi, transportul prin conducte necesită un efort financiar mare din punct de vedere al investiţiilor care trebuiesc justificate economic.

Obiectul disciplinei constă în studiul legilor care guvernează produsele de transport şi depozitare a hidrocarburilor fluide sau în drumul lor între producator şi consumator, în vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi exploatare în condiţii optime a instalaţiilor de transport.

Datorită necesarului tot mai ridicat de combustibil în viaţa economică şi industrială a întregii omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viaţa economică aceeaşi importanţă pe care o are sistemul circulator pentru organismul uman.

1. TEMA PROIECTULUI

În cadrul unei brigăzi de producţie petrolieră pe un câmp petrolier se extind x sonde care se racordează la un parc de separatoare nou. Producţia acestui parc este transportată la depozitul central (DC) împreună cu producţia a încă patru parcuri conform schemei:

unde notaţiile au următoarea semnificaţie:

P1, ,P5 -parcuri de sonde;

La -lungimea conductei de apă;

qa -debitul sursei de apă;

za -cota topografică a sursei de apă;

Lij -lungimea conductei pe porţiunea ij;

Lt -lungimea conductei de transport ţiţei între depozitul central şi rafinărie;

DC -depozit central;

R -rafinărie;

zi -cote topografice ale parcurilor i, i=1 5;

SA -sursa de apă;

Qi -debitul de ţiţei de la parcurile Pi.

2. DATE CUNOSCUTE

INTRODUCERE

Colectarea, tranportul şi depozitarea petrolului brut, a produselor petroliere şi a gazelor, constituie o activitate de mare importanţă prin care se asigura alimentarea cu materie primă a rafinăriilor sau a combinatelor petrochimice precum şi distribuirea produselor finite ale acestora catre beneficiari.

Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea produselor de ţiţei brut a mai multor sonde. Din punct de vedere tehnic, acesta se realizează prin intermediul conductelor de legătură dintre sondele productive şi parcul de separatoare şi rezervoare.

Activitatea de depozitare răspude cerinţelor tehnico – economice de acumulare şi păstrare a produselor petroliere în spaţii special amenajate în vederea transportului sau distribuirii catre beneficiar. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizează prin intermediul rezervoarelor de acumulare de diferite capacităţi.

Transportul produselor petroliere reprezintă activitatea economica cu ponderea cea mai mare in cadrul general amintit, având drept scop economic deplasarea produselor petroliere şi a gazelor asigurând legătura dintre producatori şi consumatori. Alegerea modalităţilor de efectuare a transportului se face pe baza unui studiu tehnico – economic care are în vedere în primul rând costul total al transportului precum şi volumul total de transport.

Transportul prin conducta reprezintă o serie de avantaje: continuitate şi regularitate în transport, capacitate mare de transport, posibilitate mare de automatizare, fiabilitate în exploatare, cost redus la capacităţi mari de transport în raport cu alte mijloace. Totuşi, transportul prin conducte necesită un efort financiar mare din punct de vedere al investiţiilor care trebuiesc justificate economic.

Obiectul disciplinei constă în studiul legilor care guvernează produsele de transport şi depozitare a hidrocarburilor fluide sau în drumul lor între producator şi consumator, în vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi exploatare în condiţii optime a instalaţiilor de transport.

Datorită necesarului tot mai ridicat de combustibil în viaţa economică şi industrială a întregii omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viaţa economică aceeaşi importanţă pe care o are sistemul circulator pentru organismul uman.

1. TEMA PROIECTULUI

În cadrul unei brigăzi de producţie petrolieră pe un câmp petrolier se extind x sonde care se racordează la un parc de separatoare nou. Producţia acestui parc este transportată la depozitul central (DC) împreună cu producţia a încă patru parcuri conform schemei:

unde notaţiile au următoarea semnificaţie:

P1, ,P5 -parcuri de sonde;

La -lungimea conductei de apă;

qa -debitul sursei de apă;

za -cota topografică a sursei de apă;

Lij -lungimea conductei pe porţiunea ij;

Lt -lungimea conductei de transport ţiţei între depozitul central şi rafinărie;

DC -depozit central;

R -rafinărie;

zi -cote topografice ale parcurilor i, i=1 5;

SA -sursa de apă;

Qi -debitul de ţiţei de la parcurile Pi.

2. DATE CUNOSCUTE