Cuprins
- 1. ELEMENTE DE DINAMICA AUTOVEHICULUI
- 1.1 Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare 7
- 1.2 Organizarea generală şi parametrii principali 14
- 1.2.1 Alegerea soluţiei de amenajare generală şi de organizare a transmisiei 14
- 1.2.2 Dimensiuni geometrice 16
- 1.2.3 Greutatea automobilului 16
- 1.2.4 Roţile automobilului 17
- 1.3 Definirea condiţiilor de autopropulsare 18
- 1.3.1 Rezistenţa la rulare, a aerului,a rampei şi la demarare(definirea lor, cauzele fizice care le determină, posibilităţi de estimare analitică, alegerea mărimii coeficienţilor specifici 19
- 1.3.2 Forme particulare ale ecuaţiei generale de mişcare 22
- 1.4 Calculul de tracţiune 22
- 1.4.1 Alegerea mărimii randamentului transmisiei 22
- 1.4.2 Determinarea puterii maxime a motorului 22
- 1.5 Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului 24
- 1.5.1 Determinarea alezajului cilindrului şi a cursei pistonului (D şi S) 24
- 1.5.2 Adoptarea (calcularea) celorlalte dimensiuni ale motorului (Λ, Lcil, dfm, lfm, dfp, lfp, deb, dib, lbo, dSA, dSE) 24
- 2. CALCULUL PROCESULUI DE ADMISIE NATURALĂ
- 2.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul 29
- 2.2 Alegerea fazelor de distribuţie (ADA,IIA,ADE.IIE) 30
- 2.3 Determinarea mărimilor caracteristice ale admisiei 31
- 3. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE
- 3.1 Alegerea parametrilor de calcul 36
- 3.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice cursei de comprimare 36
- 3.3 Calculul politropei de comprimare prin puncte 38
- 3.4 Calculul duratei procesului de comprimare 39
- 4. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE
- 4.1 Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul 41
- 4.2 Calculul oxigenului şi aerului minim necesar arderii complete 41
- 4.3 Calculul mărimilor şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere 42
- 4.4 Calculul compoziţiei şi parametrilor caracteristici ai produselor de ardere 45
- 5. CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE
- 5.1 Alegerea parametrilor de calcul 46
- 5.2 Determinarea mărimilor de stare in punctele caracteristice ale cursei de destindere 48
- 5.3 Calculul politropei de destindere prin puncte 49
- 5.4 Calculul duratei procesului de destindere 50
- 6. CALCULUL INDICILOR DE PERFECŢIUNE AI MOTORULUI
- 6.1 Trasarea diagramei indicate 51
- 6.2 Calculul indicilor indicaţi şi efectivi 54
- 6.3 Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului şi compararea cu soluţiile similare 55
- 7. BILANŢUL TERMIC AL MOTORULUI
- 7.1 Calculul căldurilor ce intervin în bilanţul termic 58
- 7.2 Trasarea diagramei de flux termic 61
- 8. CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI
- 8.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul 62
- 8.2 Calculul prin puncte a curbelor caracteristice 63
- 9. CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR
- 9.1 Cinematica pistonului 66
- 9.2 Cinematica bielei 75
- 10. DINAMICA MECANISMULUI MOTOR
- 10.1 Generalităţi; Clasificări ale forţelor din mecanismul motor 81
- 10.2 Forţa de presiune a gazelor 81
- 10.3 Forţele de inerţie 82
- 10.3.1 Forţele de inerţie ale maselor în mişcare de translaţie 82
- 10.3.2 Forţele de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie 87
- 10.4 Forţele rezultante din mecanismul motor 90
- 11. MOMENTUL MOTOR SI PUTEREA INDICATA
- 11.1 Alegerea configuraţiei arborelui cotit 95
- 11.2 Determinarea ordinilor de aprindere posibile şi alegerea uneia dintre acestea 95
- 11.3 Stabilirea ordinilor de lucru ale cilindrilor 96
- 11.4 Calculul momentului motor total şi al puterii indicate 97
Extras din proiect
Capitolul I. Elemente de dinamica autovehiculului
1.1. Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare
Pentru alegerea sau determinarea parametrilor iniţiali care intervin în calcul, este necesar un studiul al soluţiilor similare de autovehicule existente să se facă şi o cercetare a construcţiei similare specifice categoriei de autovehicule dezvoltate.
Direcţiile de dezvoltare au în vedere să sublinieze orientarea generală în ceea ce priveşte modul de dezvoltare a familiei de autovehicule urmărite, modul de dispunere a motorului, organizarea şi tipul transmisie, construcţia sistemelor şi instalaţiilor auxiliare, amenajarea interioară, etc.
O preocupare continuă pe care o au azi companiile ce activează în domeniul construcţiei de automobile în ceea ce priveşte factorii de îmbunătăţire ale performanţelor acestora este reducerea atât a consumului de combustibil cât şi a emisiilor poluante foarte nocive atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru noi oamenii. O modalitate de a realiza acest lucru fără a altera prea mult configuraţia motoarelor clasice cu ardere internă este varierea unor parametrii constructivi cum ar fi admisia, comprimarea sau distribuţia.
Eforturile de sporire a performanţelor motoarelor s-au îndreptat în mod special spre:
-reducerea consumului de combustibil
-mărirea puterii litrice
-reducerea costurilor de fabricaţie
-reducerea masei şi mărirea compactităţii
-reducerea emisiilor nocive din gazele de evacuare
-reducerea consumului de combustibil
În ceea ce priveşte siguranţa distingem două categorii de sisteme, pasive şi active. Primele sunt relevante numai in cazul producerii unui accident, printre ele numărându-se structura caroseriei care trebuie sa fie rigidă şi să absoarbă şocurile, precum air-bagurile şi centurile de siguranţă. Siguranţa activă e asigurată de componentele tehnice cum ar fi trenul de rulare, frânele, pneurile şi sistemele performante de iluminare.
În cazul de faţa, adică a automobilelor din clasa medie, perspectivele sunt cele mai optimiste făcând referire la întreaga piaţă mondială. În toate ţările de pe continentul american şi european s-a înregistrat în ultimii ani o creştere a vânzărilor cuprinsă între 15 – 25%. Printre cele mai reuşite modele ale clasei se numără Renault Megane, Peugeot 307, Ford Focus, Opel Astra.
În prezent cele mai multe modele sunt oferite în o gamă largă, în două sau trei motorizări, cu patru uşi şi cu două, patru sau sapte locuri. Majoritatea modelelor tind spre o optimizare a caroseriei şi a motorizărilor care sa poată oferi performanţe superioare privind viteza, acceleraţia, consumul, siguranţa, confortul şi ţinuta de drum, ţinând cont de segmentul ţintă al acestei clase.
În continuare se va prezenta o scurtă a caracterizare a fiecărui model constructiv similar impus prin tema de proiectare.
Opel Astra - noua generatie Astra a avut un start de cariera bun. Infatisarea ei este novatoare si a produs un impact mult mai mare decat aceea a concurentului principal VW Golf. In ceea ce priveste trenul de rulare, Opel nu a renuntat la puntea din spate de tip semirigid in favoarea unei punti cu suspensie independenta asa cum a facut Ford si VW. Optional insa, Opel echipeaza modelul Astra si cu un sistem de gestionare electronica a suspensiei. Aceasta se numeste IDS si asigura o reglare continua, pe cale electronica, a functionarii amortizoarelor, in coordonare cu informatiile furnizate de dispozitivele ESP, ABS si servodirectie. In cazul prezentei unei cutii de viteze automate, si aceasta face parte din retea. Datorita unui ampatament lung de 2700 mm, modelul Caravan ofera un volum la porbagaj de pana la 1570 litri.
Renault Megane – a ajuns sa cuprinda sase variante de caroserie: cu doua usi, cu patru usi, Grandtour (break), limuzina in trei volume, coupe-cabrio si scenic. In ciuda unui design extravagant, Megane se numara si la a doua generatie printre cele mai cumparate automobile din clasa sa. Gama motorizarilor este, de asemenea, generoasa,cuprinzand si motoare pe benzina si diesel, avand cilindree de la 1,4 pana la 2,0 litri. O noutate o reprezinta modelul sport care furnizeaza 225 CP. Pentru unele versiuni este oferita o cutie de viteze cu sase trepte. In ceea ce priveste ideile originale si diesignul, Renault este lider pe piata europeana, iar in privinta sigurantei pasive modelele Renault se fac remarcate la testele EURO NCAP.
Fiat Stilo – incearca din nou sa atraga atentia clientelei europene prin seria modelelor compacte. Intreaga serie a fost restilizata discret la inceputul acestui an si i s-a extins gama de motorizari. Versiunea de baza are acum un motor cu patru supape pe cilindru de 1,4 litri 95 CP. Nou si cel mai puternic propulsor diesel, cu injectie multijet, patru supape pe cilindru si 1,9 litri, dezvoltand 140 CP. Variantele Stilo echipate cu acest motor accelereaza de la 0 la 100 km/h, in mai putin de 10 s.
Preview document
Conținut arhivă zip
- calcul excel
- calculul arborelui cotit.xls
- Calculul bielei.xls
- Calculul grupului piston-cap13-16.xls
- Calculul grupului piston1.xls
- Calculul Volantului.xls
- CINEMATICA BIELEI.xls
- CINEMATICA PISTONULUI.xls
- DIAGRAMA P-V P-ALFA.xls
- Dinamica mecanismului motor.xls
- M.A.S..cap 1-8.xls
- SOLUTII SIMILARE MOTOR.xls
- desene
- ARBORE_COTIT.dwg
- BIELA .dwg
- bolt K7J.dwg
- Logan_Break.dwg
- longitudinal.dwg
- motor transversal.dwg
- piston k7j .dwg
- supapa ad k7J.dwg
- SUPAPA EV K7J.dwg
- Volant.dwg
- word
- Bibliografie.doc
- Capitolul 10r.doc
- Capitolul 11r.doc
- Capitolul 12r.doc
- Capitolul 13r.doc
- Capitolul 14r.doc
- Capitolul 15r.doc
- Capitolul 16r.doc
- Capitolul 17r.doc
- Capitolul 18r.doc
- Capitolul 19r.DOC
- Capitolul 1r.doc
- Capitolul 20r.DOC
- Capitolul 21r.DOC
- Capitolul 2r.doc
- Capitolul 3r.doc
- Capitolul 4r.doc
- Capitolul 5r.doc
- Capitolul 6r.doc
- Capitolul 7r.doc
- Capitolul 8r.doc
- Capitolul 9R.doc
- Prima foaie.doc
- Motor final transversal.dwg