Proiectare Reductor Melcat

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Proiectare Reductor Melcat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Tudose

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CUPRINS
1 MEMORIU TEHNIC 4
1.1 .REDUCTOARE - CONSIDERAŢII GENERALE 4
1.2 CARCASA REDUCTORULUI 4
1.3 ARBORII 4
1.4 ROTILE 5
1.5 LAGĂRELE, 5
1.6 ELEMENTELE DE ETANŞARE 5
1.7 DISPOZITIVELE DE UNGERE 5
1.8 CAPACELE 5
1.9 INDICATORUL NIVELULUI DE ULEI 5
1.10 ELEMENTELE PENTRU RIDICAREA REDUCTORULUI 5
1.11 REDUCTOARE MELCATE 6
1.12 ALEGEREA A DOUA VARIANTE CONSTRUCTIVE 7
2 CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI 8
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL 8
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR 8
2.3 CALCULUL PUTERILOR 9
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE 9
2.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 9
2.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANŢEI AXIALE ŞI AL ALTOR ELEMENTE GEOMETRICE 10
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE 13
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI 14
3 ARBORII REDUCTORULUI 15
3.1 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR 15
3.1.1 Proiectarea arborelui de intrare 15
3.1.2 Proiectarea arborelui de ieşire 15
3.1.3 Verificarea arborelui de intrare la solicitări compuse 16
3.1.4 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile 18
3.1.5 Calculul şi verificare rulmenţilor 19
4 ALTE ELEMENTE DIN COMPONENTA REDUCTORULUI 21
4.1 CALCULUL CAPACELE DE FIXARE A RULMENTILOR 21
4.1.1 Pentru arborele 2, arborele de intrare in reductor 21
4.1.2 Pentru arborele 2, arborele de iesire din reducor 22
4.2 ALEGEREA TIPULUI SI DIMENSIUNILOR GARNITURII DE ETANSARE 22
4.2.1 Pentru arborele de intrare; [mm] 22
4.2.2 Pentru arborele de iesire;[mm] 23
4.3 ALEGEREA AERISITORULUI 23
4.4 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE 24
4.5 ALEGEREA DIMENSIUNILOR JOJEI DE ULEI 24
4.6 ELEMENTE DE CALCUL PRIVIND CARCASA REDUCTORULUI; [MM] 25
4.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE 25
5 CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU 27
6 TRANSMISIA PRIN CURELE DINTATE 28

Extras din document

1 MEMORIU TEHNIC

1.1 .Reductoare - consideraţii generale

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază, în funcţie de tipul angrenajului:

- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi;

- cu roţi conice;

- angrenaje melc-roată melcată.

Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele:

- carcasa reductorului;

- cei doi arbori (arborele de intrare şi cel de ieşire);

- roţile dinţate;

- lagărele;

- elementele de etanşare;

- dispozitivele de ungere;

- capacele;

- indicatorul de nivel al uleiului;

- aerisitorul;

- elementele pentru ridicarea reductorului;

- dopul de golire, organele de asamblare.

1.2 Carcasa reductorului

Se compune în general din două părţi, corp si capac, asamblate între ele prin ştifturi de centrare si prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizată prin turnare având prevăzute nervuri de rigidizare si răcire. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricaţie carcasa se poate realiza si prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei, comparativ cu varianta de carcasă turnată. Pentru fixarea reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care întră şuruburile de prindere.

1.3 Arborii

Sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă, având capetele cu diametrul si lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce mişcarea în reductor se poate executa împreună cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei pinionului.

1.4 Rotile

Dinţate cilindrice, conice si roata melcată sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere etc. În cazul când dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două materiale.

1.5 Lagărele,

In general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la turaţii mici, reductoarele se pot executa si cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi, ţinând seama de sistemul de montare în O sau in X.

1.6 Elementele de etanşare

Utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manşetele de rotaţie cu buza de etanşare si inelele de pâslă.

1.7 Dispozitivele de ungere

Sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentă a rulmenţilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din rotile dinţate nu ajunge în baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizează folosind diverse construcţii de dispozitive de ungere (canale de ungere, roţi de ungere, inele de ungere, lanţ de ungere etc.).

1.8 Capacele

Servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea etanşării, fiind prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.

1.9 Indicatorul nivelului de ulei

Din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Există si indicatoare care funcţionează pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu baia de ulei.

1.10 Elementele pentru ridicarea reductorului

Si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot în scopul posibilităţii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasã se executã nişte umeri de ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.11 Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează tendinţa de gripare. Unghiul de încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui raport de transmitere mare numărul de dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu numărul mare de dinţi se numeşte roată melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcată cuprinde melcul, si astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar, datorită căruia capacitatea portantă creste, condiţiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.

Angrenajele melcate pot fi:

- cu melc cilindric si roată globoidală;

- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;

- cu melc globoidal si roatã globoidală.

În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.

Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar melcul axial poate fi deplasat puţin.

În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectare Reductor Melcat.doc

Alte informatii

Proiectarea unui reductor melcat tinand cont de anumite cerinte