Proiectarea Constructiva si Tehnologica a unui Dispozitiv Pneumatic pentru Controlul Alezajelor Camasilor de Cilindru la Autoturismele Dacia

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Proiectarea Constructiva si Tehnologica a unui Dispozitiv Pneumatic pentru Controlul Alezajelor Camasilor de Cilindru la Autoturismele Dacia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 104 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maier Catalina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
Noţiuni generale in legatură cu măsurările tehnice
1.1 Noţiuni generale
1.2 Metode pneumatice
1.3 Metode de măsurare cu ajutorul calibrelor
1.4 Avantaje si dezavantaje la controlul pneumatic.
CAPITOLUL II
Proiectarea unui calibru tampon impreună cu instalaţia pneumatică pentru controlul cămăşilor cilindrului de la autoturismele Dacia.
2.1 Cămăşile de cilindru – condiţii tehnice
2.2 Metoda de calcul a calibrului duză
2.3 Forme ala traductoarelor pneumatice
2.4 Instalaţia pneumatică (SuperJet)
2.5 Efectuarea de măsurători a cămăşilor de cilindru pentru dimensiuni si forma geometrică
2.6 Măsurători prin alte metode (comparatoare de interior, optimetrul)
2.7 Comparaţie intre metode
2.8 Stabilirea preciziei pentru metoda pneumatică.
CAPITOLUL III
Proiectarea tehnologiei de execuţie pentru calibru tampon.
CAPITOLUL IV
Proiectarea unui burghiu elicoidal şi a unui cuţit de strunjit interior.
CAPITOLUL V

Extras din document

Calculul costului de fabricaţie a calibrului tampon.

1.1 Noţiuni generale

Măsurarea este operaţia metrologică prin care mărimea fizica de măsurat, al cǎrui purtător este obiectul de măsurat numit măsurand, se compară direct sau indirect cu unitatea de măsură de aceeaşi natură, incorporatǎ intr-un mijloc de măsurare , in scopul stabilirii raportului numeric dintre mărimea de măsurat şi unitatea de măsurat admisă.

Măsurarea este un proces de cunoaştere care constă din compararea mărimii de măsurat cu o altǎ mărime de aceeaşi natură cu prima şi care este considerată unitate de măsură. Rezultatul măsurării este valoarea numerică a marimii măsurate.

Măsura este mijlocul tehnic care materializează unitatea de măsurǎ, cu o precizie determinată.Unitatea de măsură este o cantitate dintr-o mărime definită după anumite reguli (sau arbritare) servind la realizarea de comparaţii (masurǎri) pentru cantitǎţi ale unor mărimi.

Un ansamblu de unităţi de măsură constituie un sistem care este denumit coerent cănd relaţiile intre ele sunt naturale. Sistemul oficial (obligatoriu) este Sistemul Internaţional (SI).

Metoda de măsurare reprezintă totalitatea operaţiilor care se executǎ cu ajutorul anumitor mijloace tehnice, in condiţii tehnico-economice si organizatorice date.

Principiul de măsurare reprezintǎ fenomenul fizic care stă la baza unei măsurări( exemplu: fenomenului de interferenţă la măsurarea lungimilor, efectul termocuplu la măsurarea temperaturii, deviaţia unei bobine in campul magnetic la trecerea unui curent electric, deformarea elastică a unei membrane la mǎsurarea presiunii).

Metodele de măsurare reprezintă procese naţionale de executare a operaţiilor de măsurare, modurile de aplicare a principiilor de mǎsurare determinat de un fenomen fizic. Metodele de măsurare se clasificǎ după mai multe criterii:

a) după precizia şi rapiditatea determinărilor :

a.1) metode de laborator, care se determină şi se ţine seama de erorile de măsurare,

a.2) metode tehnice , in care nu se ţine cont de erori, deoarece mijloacele de măsurare au erori limită cunoscute, corespunzătoare claselor de precizie.

b) după poziţia aparatului faţă de mărimea de măsurat :

b.1) metode prin contact, in care aparatul are contact mecanic cu mărimea de măsurat (doua, trei sau mai multe puncte , linii sau suprafeţe de contact, de exemplu : măsurarea lungimilor cu manometrul),

b.2) metode farǎ contact, in care măsurarea se efectuiazǎ fărǎ atingerea mecanică a măsurandului (exemple : optice, pneumatică, capacitiva, inductivă, etc)

c) după modul de obţinere a valorii numerice a mărimii de măsurat :

c.1) metoda de măsurare directă ,acestea sunt :

c.1.1) metoda aprecierii directe, in care mărimea de măsurat se compară direct cu unitatea de măsura materializată sub forma de măsura şi incorporată in mijlocul de măsurare ( măsurarea capacitătii cu mărimi de capacitate, măsurarea lungimii cu o riglă gradată, etc)

c.1.2) metoda diferenţială, in care se măsoarǎ diferenţa dintre mărimea cǎutată si o mărime de referinţă conoscută de aceeaşi natură.

c.1.3) metoda de zero ( a calibrului ), in care efectul acţiunii mărimii care se măsoarǎ se calibrează prin efectul unei mǎrimi cunoscute ; echilibrarea poate fi facută manual sau automat.

c.1.4) metode coincidenţei, in care un şir de repere sau semnale uniforme şi determinate se compară cu un alt şir de repere sau de semnale de acelaşi fel , stabilindu-se porţionarea lor prin coincidenţă ori simetrie vizuală sau obiectivă ( măsurarea timpului, măsurarea cu ajutorul unui interpolator, etc) ;

c.1.5) metode substituirii in care mărimea de măsurat este substituţia in instalaţia de măsurat printr-o mǎrime cunoscută de obicei printr-o măsură ;

c.1.6) metoda comparării , in care indicaţiile date de mijlocul de măsurare pentru o mărime cunoscută sunt notate şi comparate cu indicaţiile obţinute atunci cand se inlocuieşte mărimea cunoscută cu mărimea de măsurat.

c.1.7) metoda deviaţiei, in care valoarea mărimii de măsurat se obţine prin deviaţia unui element indicator( acul indicator, spot luminos) ;

c.1.8) măsurarea, in care rezultatul măsurării se opţine printr-un proces de măsurare a condiţiilor identice ;

c.2) metodele de măsurare indirecte sunt metodele in cadrul cărora nu se măsoarǎ direct, nemijlocit, mărimea de măsurat, ci alte mărimi legate printr-o relaţie matematică de mărimea care se măsoară, rezultatul măsurării obţinandu-se prin calcul (exemple : măsurarea filetelor, măsurarea conicitaţilor cu rigla de sinus, etc).

c.3) metodele de măsurare combimate sunt metodele prin care determinarea ,mǎrimii de măsurat se face printr-o serie de măsurǎri ale aceluiaşi măsurării sau ale altor mărimi de acelaşi fel, o măsurare deosebindu-se de alta pentru faptul că se execută in alte condiţii sau in alta combinare a mărimilor in cauză, valoarea numerice a mărimilor de măsurat obtinandu-se prin rezolvarea ecuaţiilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea Constructiva si Tehnologica a unui Dispozitiv Pneumatic pentru Controlul Alezajelor Camasilor de Cilindru la Autoturismele Dacia.doc

Alte informatii

Facultatea de Mecanica,Galati