Cuprins
- Introducere 4
- Capitolul 1. Prezentarea şi funcţionarea
- capului de frezat.
- 5
- 1.1. Definirea procedeelor de frezare a suprafeţelor plane 5
- 1.2. Posibilităţi tehnologice ale maşinilor de alezat şi frezat 8
- 1.3. Generalităţi capete de frezat 10
- 1.4. Schema cinematică şi funcţionarea capului de frezat vertical. 11
- Capitolul 2. Proiectarea capului de frezat. 15
- 2.1. Calculul cinetostatic al transmisiei reductoare 15
- 2.2. Calculul geometric al angrenajelor. Schema bloc 17
- 2.3. Calculul geometric al angrenajului melcat cilindric 17
- 2.4. Calculul forţelor din angrenajul melcat 21
- 2.5. Calculul geometric al angrenajelor conice cu dinţi înclinaţi 22
- 2.6. Calculul forţelor din angrenajul conic cu dinţi înclinaţi 27
- 2.7. Proiectarea arborelui de intrare din capul de frezat 28
- 2.8. Proiectarea lagărelor cu rulmenţi 32
- Capitolul 3. Modelarea în 3D a componentelor capului de frezat, precum şi a ansamblului propriu-zis. 37
- 3.1. Modelarea piesei – antrenor. 37
- 3.2. Modelarea piesei – arbore. 42
- 3.3. Modelarea piesei – capac. 47
- 3.4. Modelarea piesei – corp lagăr. 48
- 3.5. Modelarea ansamblului cap de frezat şi executarea desenului de execuţie a acestuia. 56
- Capitolul 4. Calculul costului de fabricaţie al
- capului de frezat 58
- 4.1. Determinarea efectului economic al utilizării
- capului de frezat 58
- 4.2. Determinarea costului de fabricaţie al capului de frezat 59
- Concluzii 62
- Bibliografie 63
Extras din proiect
INTRODUCERE
Proiectarea "3D" este o practică relativ noua în România. Rezultatul final al acestor modelări sunt imagini realiste (generate de calculator), imagini care poartă numele de randări. Avantajul de a face o simulare "3D" este acela ca se poate vedea proiectul finalizat înainte de începerea efectiva a construcţiei.
Un program de modelare şi animaţie 3D este, prin natura sa, un instrument complex, extraordinar, de stimulare a imaginaţiei şi creativităţii. Indiferent cât de performant a fost proiectat un astfel de program, cele mai bune rezultate se obţin numai la capătul a zeci de ore de muncă în care limita imaginaţiei este împinsă la extrem. Programul de grafică 3D oferă un set de unelte primare, dar, care, prin combinare, devin foarte complexe. Totul este gândit de la simplu la complex.
S-a ales proiectarea “3D”ca şi alternativă la planşetă, deoarece se poate crea un model tridimensional, cu o precizie desăvârşită şi care poate fi vizionat, analizat şi modificat, ca şi cum ar fi un model real.
Motivul pentru care am optat pentru proiectarea unui dispozitiv de frezat vertical – pentru maşina de alezat şi frezat, este faptul că acest ansamblu este foarte complex, independent şi este unul dintre cele mai utilizate tipuri de S.D.V.-uri de la maşinile-unelte.
Pe parcursul lucrării am propus parcurgerea celor mai importante etape în realizarea dispozitivului de frezat vertical. Am prezentat modul de modelare a principalelor componente al ansamblului precum şi modelarea prin asamblare a dispozitivului de frezat vertical.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA ŞI FUNCŢIONAREA CAPULUI DE FREZAT
Maşinile de alezat şi frezat sunt destinate prelucrării prin operaţii de strunjire, frezare şi găurire a pieselor mari şi grele de tip carcasă, batiu, bloc, construcţii sudate de dimensiuni mari. Ponderea cea mai mare a operaţiilor executate pe aceste maşini o au operaţiile de strunjire interioară (alezare cu cuţitul), la piesele ce nu pot fi antrenate convenabil în mişcare de rotaţie şi operaţiile de frezare, fapt ce a impus denumirea acestor maşini. Datorită dificultăţilor de reglare ale acestor maşini, cu timpi auxiliari importanţi, maşinile de alezat şi frezat sunt destinate producţiei individuale sau de serie mică. Ele posedă un grad de universalitate, sub aspectul diversităţii operaţiilor de prelucrare, îmbinând modurile de lucru ale strungurilor, maşinilor de frezat şi maşinilor de găurit. Dimensiunea caracteristică a maşinilor de alezat şi frezat o constituie diametrul arborelui principal, valoarea acestuia fiind cuprinsă şi în simbolizarea maşinilor româneşti.
1.1. DEFINIREA PROCEDEULUI DE FREZARE A SUPRAFEŢELOR PLANE
În urma consultării standardelor şi a unor lucrări de specialitate [7, 8], s-a ajuns la următoarea definiţie: frezarea reprezintă procesul de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor exterioare sau interioare, profilate sau neprofilate, în orice fel de producţie (unicat, serie mică sau de masă), corespunzător operaţiilor de degroşare, semifinisare sau finisare, care foloseşte o sculă aşchietoare numită freză, aceasta având mai multe tăişuri dispuse în mod diferit, pe suprafeţele unor corpuri de revoluţie. Sculele aşchietoare reprezintă acea parte a echipamentului tehnologic care, în funcţie de cinematica maşinilor-unelte, realizează îndepărtarea adaosului de prelucrare în vederea obţinerii dimensiunilor şi a calităţii finale a suprafeţelor prelucrate.
Materialele greu prelucrabile prin aşchiere au necesitat conceperea, proiectarea şi realizarea unor scule aşchietoare având calităţi deosebite în ceea ce priveşte rezistenţa şi capacitatea de aşchiere. În cazul frezării frontale, generarea suprafeţelor plane se realizează prin deplasarea curbei generatoare G, materializată succesiv de către tăişurile sculei, în planul curbei directoare (fig. 1.1). Directoarea cinematică este o cicloidă alungită, generată de un punct care se roteşte solidar cu rulanta de rază stabilită pe o bază, de obicei rectilinie sau circulară (fig. 1.1). Generatoarea elementară Ge din planul Γ se deplasează, în general, numai pe porţiuni de cicloidă alungită, de forma „mn”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea in Catia V5R18, a Unui Cap de Frezat Vertical, pentru Masina de Alezat di Frezat.doc