Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 8328
Mărime: 2.11MB (arhivat)
Publicat de: Iustinian Gheorghe
Puncte necesare: 8
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Facultatea de Mecanica Master IBAIA anul I

Cuprins

  1. 1. Consideratii generale. .2
  2. 1.1. Definitii, notiuni, aspect generale .2
  3. 1.2. Potential la nivel national si international .3
  4. 1.3. Posibilitati de utilizare .9
  5. 2. Tehnologii de conversie .14
  6. 2.1.Principalele metode de conversie a biomasei.16
  7. 2.1.1. Conversia biomasei prin combustie .17
  8. 2.1.2. Conversia biomasei prin incinerare .17
  9. 2.1.3. Conversia biomasei prin piroliza .17
  10. 2.1.4. Conversia biomasei prin gazeificare .17
  11. 2.1.5. Conversia biomasei prin combustibili sintetici.18
  12. 2.1.6. Conversia biomasei prin fermentare.18
  13. 2.1.7. Conversia prin descompunere anaeroba.18
  14. 2.1.8. Biocombustibili solizi.18
  15. 2.1.9. Aspecte special la arderea si gazeificarea biomasei.18
  16. 2.2 Instalatii de conversie .19
  17. 3. Memoriu tehnic .19
  18. 3.1. Cultura porumbului.20
  19. 3.1.1. Importanta. .20
  20. 3.1.2. Zonarea ecologica.20
  21. 3.1.3. Locul in asolament .21
  22. 3.2. Bilant energetic.21
  23. 3.2.1. Tehnologia de cultura - pregatirea solului.21
  24. -semanatul.22
  25. . -lucrarile de ingrijire. .22
  26. -recoltarea.23
  27. 3.2.2. Determinarea consumurilor energetice .23
  28. 4. Concluzii .31
  29. Bibliografie .33

Extras din proiect

1.CONSIDERATII GENERALE

1.1. Definitii, notiuni, aspecte generale

Intr-o economie din ce in ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se realizează in contextual evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare.

Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evoluţia si prognoza de referinţă realizată de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidenţiaza pentru perioada 2010- 2020 o crestere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile, dar şi a gazelor naturale. Criza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea stiintifica internationala.Pretul titeiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie cautate noi metode de a obtine combustibili “pe cale naturala”. Se pare ca solutia cea mai buna o reprezinta înlocuirea combustibililor conventionali, fosili cu combustibili obtinuti din surse regenerabile, adica dintr-o materie prima care poate fi refacuta permanent.

Energiile regenerabile sunt considerate în practică, energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee.

Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia nucleară precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili, așa cum ar fi țițeiul, cărbunele și gazele naturale. Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate ne-regenerabile.

Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

• energia eoliană, uzual exprimat - energie de vânt

• energia solară

• energia apei

• energia hidraulică, energia apelor curgătoare

• energia mareelor, energia flux/refluxului mărilor și oceanelor

• energie potențială osmotică

• energia geotermică, energie câștigată din căldura de adâncime a Pământului

• energie de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz

Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând servi la generarea curentului electric, producerea de apă calde, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate, dar există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă, ramură energetică.

O folosire raţională a surselor de energie tradiţională ar utila prin reducerea consumurilor casnice şi industriale, în paralel cu implementarea surselor de energie regenerabilă (energie verde).

• energia verde este denumire generică dată energiei electrice generată de resurse energetice regenerabile şi nepoluante.

• energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile.

1.2. Potential la nivel national si international

In UE, suprafata impadurita acopera 137 milioane hectare, iar suprafata agricola reprezinta 178 milioane ha. Aceste resurse pot oferi, dupa ce se acopera necesarul de hrana si hartie 11% din totalul annual de energie ceruta in UE.

Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei

din RES in consumul final de energie(S2020); statele membre introduc masuri adecvate;obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si motorina.

Romania are stabilite prin directiva europeana pentru energie din surse regenerabile, tinte ambitioase pentru anul 2020, tinte care tin cont atat de situatia potentialului de surse regenerabile dar si de stadiul valorificarii acestora in anul de referinta 2005.

Astfel, potentialul national evaluat de surse regenerabile (evaluare data prin Planul National de Actiunepentru Energie Regenerabila - PNAER) este:

Sursele regenerabile de energie din România au un potenţial teoretic important. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu.

Potrivit ultimelor evaluări, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este

de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2009 puterea instalată în centrale hidroelectrice

era de 6.450 MW,energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenţialului tehnic amenajabil este în prezent de 54%.

Bibliografie

1. Roş V. Energii regenerabile din biomasa-Note de curs-suport electronic UT Cluj Napoca 2011

2. Badea,M.,E.,Sandulescu,D., Biotehnologii vegetale, Fundatia BIOTECH, Bucuresti, 2001

3. Ener Supply-Eficienta energetic si energii regenerabile-Politici support pentru energie la nivel local-Manual –surse regenerabile de energie-Bucuresti 2012

4. „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie vegetală”

5. Ion V. Ion, Ion Dana-Ioana, Energie din Biomasa, Tehnica instalatiilor, nr. 7(38),2006

6. H.G.NR.443/2003-promovarea producţiei de energie electric din surse regenerabile de energie(inclusive biomasă)

7. Revista FERMA /www.revista-ferma.ro/autori-teodor vintilă/26.03.2010

Preview document

Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 1
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 2
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 3
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 4
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 5
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 6
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 7
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 8
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 9
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 10
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 11
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 12
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 13
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 14
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 15
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 16
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 17
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 18
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 19
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 20
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 21
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 22
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 23
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 24
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 25
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 26
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 27
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 28
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 29
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 30
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 31
Proiectarea tehnologiei de procesare și valorificare a reziduurilor agricole - porumb - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Proiectarea tehnologiei de procesare si valorificare a reziduurilor agricole - porumb.docx

Alții au mai descărcat și

Proiectarea procesului tehnologic și matriță sau ștanță pentru o piesă cilindrică

Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata...

Ai nevoie de altceva?