Proiectarea Troliului de Foraj TF - 38 cu Optimizarea Metodelor Firmei pentru Susținerea Post Vânzare a Acestuia

INTRODUCERE

Petrolul s-a format în porii unor roci, numite roca mama la adâncimi mari, unde el se afla sub presiune si temperatura ridicata si de unde din cauza seismelor acest potrol a migrat sub influenta presiunii la care se afla, la straturi superioare, astfel încât astazi îl gasim în roca magazin, însotit de gaze sub o anumita presiune.

Petrolul a fost cunoscut de mult timp însa extractia lui la scara industriala s-a extins abia în ultimele decenii, fiind strâns legata de revolutia industriala pe care a cunoscut-o ultimul secol cu cerintele de hidrocarburi tot mai mari.

România are o bogata traditie în domeniul extractiei petrolului, industrie care se situeaza printre cele mai vechi din lume. Problemele petrolului românesc au preocupat pe întreprinzatorii interni, au constituit un obiectiv important al politicii economice a statului, totodata ele au atras de timpuriu privirile tot mai insistente ale strainatatii.

Epuizarea zacamintelor aflate la mica adâncime, ce nu pun probleme prea complicate în foraj, necesitând utilaje simple, au impus masuri pentru crearea unor noi tipuri de instalatii de foraj capabile sa faca fata cerintelor tot mai dificile impuse de cresterea necontenita a adâncimilor de foraj.

În cautarea unor noi zacaminte de titei si gaze, în ultimii ani numarul de sonde sapate la adâncimi mari a crescut considerabil. Cu toata complexitatea, exploatarea unor zacaminte s-a dovedit eficienta din punct de vedere economic, iar cheltuielile efectuate cu forajul sondelor de mare adâncime s-au acoperit in termen relativ scurt.

Pentru problemele majore impuse de socurile ultimilor ani s-au gasit, teoretic, caile de rezolvare; se încearca noi tehnologii si sunt aprofundate informatiile pe care le ofera mijloacele actuale, astfel încât prognozele, în majoritatea cazurilor sunt optimiste, dar conditia de baza este ca specialistiisa caute în permanenta solutii eficiente.

Pentru punerea în aplicare a noilor metode tehnologice în continua evolutie, a fost necesar sa se creeze echipamente corespunzatoare realizarii acestora, astfel s-au introdus elemente moderne cum sunt: ambreiaje pneumatice cu frictiune de mare capacitate, transmisii hidrodinamice si hidrostatice, lanturi multiple cu bucse si role, comenzi centralizate etc.

Prezentul proiect, care are un caracter didactic si introductiv, atinge una din partile esentiale ale unei instalatii de foraj de mare adâncime (F320); troliul de foraj (TF38) cu partile principale ce necesita o problematica de preiectare mai deosebita si legat de aceasta s-a încercat un studiu al managementului logistic.

CAPITOLUL 1 – CALCULUL SARCINII MAXIME LA

CÂRLIG

1.1. Determinarea programului de realizare a sondei

Instalatiile de foraj sunt caracterizate printr-un numar de parametri de

baza ce definesc principalele grupe de utilaje, echipamente si mecanisme componente ale sistemelor ce îndeplinesc functiunile sale: sistemul de manevra, sistemul de pompare, circulatie si sistemul de rotire.

Sistemul de manevra este sistemul caracteristic al unei instalatii de foraj, capacitatea de lucru a instalatiilor este definita în mod obisnuit prin sarcinile la cârlig care pot fi aplicate în conditii de deplina securitate, sistemului de manevra.

În consecinta, clasificarea instalatiilor se face cel mai adesea în functie de sarcina maxima ce poate fi aplicata la cârlig.

Modul de întocmire al programului de tubaj difera în mare masura în functie de tipul sondelor si de caracteristicile geologice ale regiunii în care urmeaza sa fie sapata sonda respectiva.

Programul de tubaj consta în:

- stabilirea numarului necesar de coloane de tubaj si a adâncimilor de introducere a acestora;

- alegerea tipurilor de sape corespunzatoare structurilor geologice traversate;

Pentru sonda considerata, având în vedere structurile programului

de tubaj (o coloana de suprafata, doua coloane intermediare, o coloana de exploatare) se pun urmatoarele conditii tehnologice si functionale:

- adâncimea coloanei de suprafata sâ fie cuprinsa între 100-300m;

- adâncimea primei coloane intermediare sa fie o treime din adâncimea totala de proiectare;

- adâncimea celei de-a doua coloane intermediare sa fie de o treime din adâncimea sondei;

- coloana de exploatare sa fie de adâncime egala cu adâncimea proiectata dupa figura si tabelul urmator: